Asediul judiciar asupra Dianei Șoșoacă: 7 noi dosare penale disjunse din cazul „Sechestrarea jurnaliștilor”. Lista completă a acuzațiilor

Publicitate

Diana Iovanovici-Șoșoacă, lidera partidului SOS România și actual europarlamentar, se confruntă cu un adevărat „maraton” penal. Pe lângă procesul aflat deja pe masa judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) pentru lipsire de libertate, procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) au dispus deschiderea a șapte noi dosare penale. Acuzațiile variază de la ultraj și amenințări cu moartea, până la negarea Holocaustului și promovarea cultului unor criminali de război, potrivit publicației Gândul.ro.

Publicitate

Dosarul principal: Incidentul RAI Uno și trimiterea în judecată

Punctul de plecare al problemelor juridice majore rămâne incidentul din 10 decembrie 2021. Atunci, în timpul unui interviu acordat televiziunii italiene RAI Uno, Diana Șoșoacă și soțul ei de la acea vreme ar fi blocat ieșirea unei echipe de jurnaliști din cabinetul de avocatură, după ce întrebările acestora au nemulțumit-o pe politiciană. Pentru această faptă, ea este trimisă în judecată pentru patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal.

Cele 7 noi dosare: De la legionarism la amenințări cu „zburatul creierilor”

Din ancheta principală, procurorii au disjuns șapte cauze noi, sesizându-se din oficiu sau în baza unor plângeri pentru fapte comise de europarlamentară în ultimii ani:

1. Cultul criminalilor de război: Promovarea memoriei lui Radu Demetrescu Gyr prin comunicate oficiale ale partidului SOS România.
2. Doctrine antisemite: Declarații publice în Parlamentul României prin care a promovat ura împotriva comunităților evreiești (mai 2024).
3. Negarea Holocaustului: Contestarea și minimalizarea efectelor Holocaustului din România în cadrul unor ședințe solemne ale Legislativului.
4. Promovarea legionarismului: Afirmații făcute în octombrie 2024 (după respingerea candidaturii la Președinție de către CCR) prin care i-a glorificat pe Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu, numindu-i „eroi”.
5. Ultranaționalism și xenofobie: Mesaje online prin care a indicat cetățenii de etnie evreiască drept sursă a problemelor țării și a amenințat cu desființarea Institutului „Elie Wiesel”.
6. Ultraj și amenințări grave: Cercetată pentru că ar fi amenințat polițiști din cadrul Secției 6 București cu acte de violență extremă: „Îmi iau armă. Cum se apropie unul de mine, îi zbor creierii”.
7. Cultul lui Nicolae Ceaușescu: Promovarea în plenul Parlamentului European (februarie 2025) a modelului de politică externă al fostului dictator, condamnat pentru genocid.

Analiza experților: Riscul închisorii cu executare

Avocații penalisti consultați de publicația Gândul avertizează că situația este critică pentru Diana Șoșoacă. Deși pedepsele pentru legile speciale (precum OUG 31/2002) sunt de maxim 3 ani, cumulul de dosare și natura faptelor cresc considerabil riscul unei condamnări cu executare.

„Riscul major constă în existența mai multor dosare distanțate cronologic. Dacă într-o cauză se aplică o pedeapsă cu suspendare, o condamnare ulterioară în oricare alt dosar ar duce automat la revocarea suspendării și la executarea pedepsei în regim de detenție”, explică avocatul Adrian Briscan.

La rândul său, avocatul Nelu Tașcă subliniază că, deși prezumția de nevinovăție rămâne valabilă, amploarea expunerii procesuale este fără precedent pentru un demnitar român.

Problemele juridice ale Dianei Șoșoacă au depășit granițele țării. În aprilie 2026, Parlamentul European a votat ridicarea imunității sale parlamentare, oferind cale liberă justiției din România pentru a finaliza aceste anchete complexe. Până la un verdict final, președinta SOS România respinge toate acuzațiile, susținând că este victima unei „persecuții politice”.