Connect with us
Publicitate

Social

Aproape jumătate dintre spitalele administrate de Ministerul Sănătății nu au autorizație la incendiu. Peste 200 de clădiri se află în risc de prăbușire

Publicat

pe

Un document al Curții de Conturi, trimis Președinției, Parlamentului, Guvernului și Ministerului Sănătății, pune un diagnostic îngrijorător sistemului spitalicesc românesc. Este vorba despre un raport care face o analiză riguroasă a managementului resurselor umane și infrastructurii spitalicești în România, aferent perioadei 2014 – 2021, transmite digi24.ro.

Publicitate

Cifrele transmise de Curtea de Conturi sunt alarmante:

  • În rețeaua spitalicească publică nu s-a construit nicio unitate sanitară cu paturi nouă, în perioada 2014- 2021 (cu două excepții).
  • Au fost achitate sume semnificative pentru studii de prefezabilitate/fezabilitate/proiecte și alte studii aferente obiectivelor de investiții, dar care nu au fost puse în operă deoarece nu există o politică/strategie de investiții corelată cu studiile/proiectele de realizat.
  • 68 din 368 de spitale își desfășoară diversele activități în imobile construite înainte de anul 1900.
  • 46% dintre spitalele din rețeaua MS nu sunt autorizate ISU.
  • 239 de clădiri din cele 3.040 aflate în rețeaua publică de sănătate se află în risc de prăbușire (clasa 1 de risc seismic).
  • 54% dintre spitale nu dețin CT sau RMN. 26% dintre CT existente și 17% dintre RMN au depășit durata normală de funcționare.
  • Deficit anual de medici – 1.231.
  • România se situează pe penultimul loc la nivelul UE, cu un număr de 304,7 medici la 100.000 de locuitori.
  • La nivel național, gradul mediu de ocupare a posturilor vacante de medici a fost de 70%.
  • Nu există un plan de recrutare a personalului de specialitate în vederea asigurării serviciilor necesare pacienților.
  • La nivelul Ministerului Sănătății (MS) nu se cunosc date cu privire la rețeaua spitalelor care funcționează în subordinea altor ministere.
  • Fondul de salarii a crescut de 5 ori în anul 2021 față de 2014, motivat atât de creșterile salariilor de bază cât și de creșterea numărului de personal, iar salariile personalului medical au crescut în medie de 3,06 ori față de anul de raportare 2014.

În ciuda faptului că salariile în sistemul medical românesc au crescut în medie de 3,06 ori față de anul de raportare 2014, dar și în ciuda creșterii numărului de personal, sistemul medical românesc este în continuare în deficit de medici și pare că se află într-o gravă stare de neorganizare. Cel puțin așa rezultă din analiza celor 64 de pagini ale documentului Curții de Conturi, care a efectuat, în anul 2022, o amplă evaluare a spitalelor din sistemul public național. Haosul din sănătate pare că începe chiar din Ministerul Sănătății.

„La nivelul Ministerului Sănătății (MS) nu se cunosc date cu privire la rețeaua spitalelor care funcționează în subordinea altor ministere, nici despre medicii cu competențe limitate; datele și informațiile utilizate de MS nu sunt cuprinse într-o bază de date integrată și nu sunt utilizate pentru a face corelații, analize pe baza cărora să se poată lua decizii în sistemul sanitar”, se arată în Curții de Conturi.

Publicitate

Ministerul Sănătății deține 58 de spitale, Ministerul Transporturilor – 15 spitale, administrația locală – 279 de spitale, MAI și MAPN – 13 spitale, iar Academia Română, SRI și Ministerul Justiției – câte un spital.

„În mod frecvent, clădirile au probleme privind autorizarea la incendiu, insuficient analizată și nesupusă unui plan de măsuri de rezolvare pe categorii de probleme întâmpinate de spitale în legătură cu clădirile în care își desfășoară activitatea, cu riscuri mari atât pentru pacienți, cât și pentru personalul medical. O mare parte dintre unitățile sanitare cu paturi nu sunt autorizate ISU, ceea ce reprezintă un factor major de risc”, se spune în documentul citat.

Sunt oferite și date concrete. Spre exemplu, din cele 58 de spitale ale Ministerului Sănătății 10 clădiri se află în clasa I de risc seismic. 67 din cele 279 de spitale ale administrației locale dețin încadrare seismică. Iar 12 clădiri din cele 13 spitale ale MAI și MApN au încadrare seismică. SRI și Academia Română au câte un spital neexpertizat seismic.

Articolul complet poate fi citit AICI.

Urmăriți Brasov.net și pe Google News
Publicitate
Publicitate
Spune-ți părerea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

De Interes