APM: 53 de urși au fost vânați de cetățeni străini în județul Brașov, în ultimii 6 ani

În urma scandalului mediatic provocat de moartea ursului Arthur, jurnaliștii de la Libertatea au realizat o anchetă pentru a afla câți cetățeni străini au extras urși din fondurile cinegetice din mai multe județe din România. Rezultatele sunt mixte, mulți administratori refuzând să ofere date clare, însă printre cei mai transparenți au fost brașovenii de la Agenția pentru Protecția Mediului care au arătat că în ultimii 6 ani au fost recoltați din fondurile cinegetice ale județului 53 de urși. Mai mult, jurnaliștii Libertatea spun că în pofida scandalului mediatic, legislativ nu s-a schimbat nimic pentru a-i limita pe cetățenii străini să mai vâneze urs în România, în pofida promisiunilor ministrului Tanczos Barna.   

Tanczos Barna, ministrul mediului, anunţa, în urmă cu o lună, că va schimba regulile privind vânarea urşilor în România. „De astăzi (6 mai, 2021, n.r.), toate extragerile de forţă majoră, de pericol pentru sănătatea omului, pentru comunităţi, se fac de către personalul tehnic al asociaţiei care solicită”, spunea politicianul, într-o emisiune a postului TV Digi24.

„Am oprit orice variantă de aducere a unor persoane străine care să pună în aplicare”, adăuga ministrul mediului. Declaraţia a fost făcută în contextul cazului împuşcării unui urs în Covasna de către un prinţ rezident în Austria. Organizaţiile de mediu au susţinut că animalul respectiv nu este cel reclamat pentru pagube în gospodării, ci ursul Arthur, un exemplar de 17 ani şi unul dintre cei mai mari urşi din România.

„Căutăm acum dovada identificării ursului Arthur. Nu există film sau poze. Se spune că ursul venea în cursul serii. Este doar proces-verbal. Nu există poze în perioada de monitorizare. Există doar după ce a fost recoltat”, a explicat Tanczos Barna, care a precizat că ministerul pe care îl conduce aşteaptă probe ADN de la asociaţiile de monitorizare a animalelor sălbatice.

Ministerul Mediului ar fi urmat să compare aceste eşantioane cu cele de ADN prelevate de la animalul ucis de Emanuel von und zu Liechtenstein, lângă Ojdula, judeţul Covasna, scrie Libertatea.ro.

Despre procesul-verbal, care, pe lângă partea scrisă, are şi o rubrică pentru probe foto sau video, ministrul nu a dat atunci alte informaţii. Nu a precizat despre care dintre procesele-verbale trimise de asociaţia vânătorească din Ojdula este vorba.

O moarte care nu schimbă nimic

La peste o lună de la aceste declaraţii, măsurile şi lămuririle promise de ministru se lasă aşteptate. Pe linie guvernamentală, moartea ursului Arthur nu a schimbat încă nimic, ca să parafrazăm titlul unui roman de dragoste românesc.

„Proiectul de ordin pentru aprobarea nivelului de intervenție și de prevenție în cazul speciilor de urs brun (Ursus arctos) și lup (Canis lupus), în interesul sănătății și securității populației și în scopul prevenirii unor daune importante se află momentan în avizare internă”, menţionează un răspuns scris al Ministerului Mediului, la întrebările adresate de ziar.

„Conform proiectului de ordin, capturarea în vederea relocării sau recoltarea exemplarelor din speciile urs brun și lup se va realiza cu personalul tehnic de specialitate angajat al gestionarului fondului cinegetic”, susţine Direcţia de Comunicare a ministerului.

Până la publicarea ordinului respectiv în Monitorul Oficial, recoltarea urşilor-problemă se desfăşoară la fel ca înainte de izbucnirea scandalului legat de ursul Arthur.

Urşi vânaţi de străini: 53 în Braşov, 30 în Sibiu

La nivelul agenţiilor judeţene pentru protecţia mediului, prelungirea ministerului în teritoriu, informaţiile privind vânarea urşilor sunt tratate diferit. Unele agenţii au date la zi despre cine şi când a împuşcat urşi în judeţ, alte agenţii susţin că astfel de statistici sunt treaba asociaţiilor de vânători.

Am încercat să aflăm câţi cetăţeni străini au extras urşi din fondurile cinegetice de pe raza mai multor judeţe, din 2015 până în prezent. De asemenea, am întrebat dacă numele Emanuel von und zu Liechtenstein apare pe vreunul dintre rapoartele de vânătoare.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov a răspuns că, în ultimii 6 ani, 53 de exemplare de urs au fost recoltate de vânători străini. Numele prinţului din Austria nu apare în rapoartele de vânătoare, conform APM Braşov.

De la APM Sibiu am primit următorul răspuns:

• „în anul 2015 au fost emise de către gestionarii fondurilor cinegetice, în vederea recoltării exemplarelor din specia urs, un număr de 18 autorizații de vânătoare pentru cetățeni străini;
• în anul 2016 au fost emise (…) un număr de 12 autorizații de vânătoare pentru cetățeni străini;
• din anul 2017 până în prezent nu au mai fost emise autorizații de vânătoare pentru cetățeni străini;
• numele din solicitarea dvs. de informații nu apare pe nicio autorizație de vânătoare”.

„Numele vânătorului, informaţie cu caracter personal”

APM Covasna afirmă că Emanuel von und zu Liechtenstein nu a mai vânat niciodată în acest judeţ.

APM Harghita susţine că nu poate să-şi dea seama câţi cetăţeni străini au recoltat urşi din fondurile de vânătoare aflate în judeţ. Două argumente invocă agenţia în acest sens: designul formularului şi protecţia datelor personale.

„Vă comunicăm că, din datele deţinute de către instituţia noastră, nu se poate deduce numărul urşilor recoltați de către cetăţeni străini, din următoarele motive: în sezonul de vânătoare 2015-2016, pe baza cotei de intervenţie aprobată prin Ordinul nr. 1439/2015 din 24 septembrie 2015 pentru aprobarea derogărilor în cazul speciilor urs, lup şi pisică sălbatică, în judeţul Harghita au fost recoltate 65 de exemplare de urşi.

În marea majoritate a cazurilor, rapoartele de derogare-completate în conformitate cu Anexa nr. 2 a ordinului sus-menţionat nu includ informaţii referitoare la ţara de origine a vânătorului, rubrica «Destinaţia trofeelor şi a părţilor din corp (carne) după recoltare» fiind completată numai cu numele vânătorului sau sintagma «la vânător».

Modelele de Raport de derogare redate în anexele Ordinelor 1169/2017, 724/2019 şi a ordinelor individuale emise din octombrie 2020 până în momentul de faţă nu mai includ rubrica privind destinaţia trofeelor” este răspunsul APM Harghita pentru Libertatea.

Într-un mesaj semnat de directorul executiv Dănuţ Ştefănescu, APM Mureş a răspuns: „Instituţia noastră nu dispune de aceste date, în consecinţă vă rugăm să vă adresaţi asociaţiilor de vânătoare din judeţul Mureş”.

La fel a răspuns şi APM Prahova: „Nu deţinem astfel de informaţii. Prin urmare, vă rugăm să vă adresaţi gestionarilor fondurilor cinegetice”.

APM Argeş nu a răspuns la întrebările celor de la Libertatea, deşi a trecut termenul legal de 30 de zile, în care instituţiile trebuie să pună la dispoziţia solicitanţilor informaţiile de interes public.

Tanczos Barna afirma acum o lună că „avem sigur peste 7.000 de exemplare de urşi în România”. Ministrul a promis şi realizarea unui studiu care să aproximeze mai fin numărul exemplarelor de urs din pădurile țării.

Citește articolul integral pe Libertatea.ro.

Foto: Libertatea