Angajații companiilor brașovene Carfil, Metrom și Tohan Zărnești anunță proteste de stradă. Sindicaliștii sunt nemulțumiți de salariile foarte mici din industria de apărare

Cei aproximativ 11.000 de angajați din industria de apărare au început să protesteze, încă de săptămâna trecută, față de prevederile „ordonanței austerității” care le afectează veniturile și așa foarte mici. Afectați de noile măsuri legislative sunt și salariații firmelor brașovene Carfil, Metrom și Tohan Zărnești, care au anunțat că vor ieși în stradă pe data de 15 noiembrie, transmite jurnalul.ro.

Potrivit reprezentanţilor Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică (ASIAA), noile măsuri nu sprijină industria de apărare şi nu fac decât să afecteze nivelul de salarizare al angajaţilor. Aceştia susţin că industria de apărare a ajuns printre ultimele din ţară la grila de salarizare.

„Industria de apărare este una strategică, potrivit Legii 232/2016, dar acest lucru se întâmplă doar pe hârtie. Cu două războaie în zona geopolitică și militară a României, Guvernul lovește în plin sectorul industriei de apărare, din următoarele cauze: industria de apărare este asimilată instituțiilor publice, total eronat, ele fiind societăți comerciale care trăiesc din ceea ce produc, vând și încasează, conform Legii 31. Ele servesc interesele țării, fiind pregătite în orice moment să răspundă solicitărilor sistemului național de securitate și apărare”, a declarat Constantin Bucuroiu, președintele Alianței Sindicatelor din Industria de Apărare și Aeronautică.

În urma unei întâlnirii pe care a avut-o săptămâna trecută cu reprezentanții ASIAA, premierul Marcel Ciolacu a promis că Legea 296/2023 va fi modificată, astfel încât industria de apărare să fie exclusă de la prevederile ei. Modificările propuse de sindicaliști urmează să fie asumate printr-un proiect de act normativ de către Ministerul Economiei și avansat spre aprobare Guvernului. Președintele ASIAA spune că angajații așteaptă ca problema să fie rezolvată cât mai rapid, pentru că deja veniturile lor au fost afectate de prevederile noii legi, iar drepturile pierdute nu vor fi acordate retroactiv.

Gradul de încărcare al industriei de apărare cu comenzi militare este de 39%, iar dacă se adaugă și producția civilă, gradul urcă la 75-80%. Dacă vorbim despre Ministerul Apărării Naționale, doar 4-5% din achizițiile sale sunt lansate către industria autohtonă, ceea ce face ca sectorul să stea la fel de prost ca anul trecut.

„Efectul anilor în care autoritățile au ignorat Legea offsetului se vede astăzi, când fabricile din industria de apărare au pierdut, în general, contactul cu noile tehnologii. Noi avem mari probleme și cu diverse componente pe care le importăm, și astea sunt tot mai multe. Vin cu mari întârzieri și noi trebuie să plătim penalități la contractele pe care le aveam. Toate aceste lucruri afectează performanțele economice ale societăților, iar acum Guvernul spune că le taie din venituri angajaților, în condițiile în care acestea sunt oricum la limita salariului minim pe economie”, potrivit lui Constantin Bucuroiu.

În industria de apărare lucrează 11.000 de oameni, iar vârsta medie este de 54 de ani. Din cauza salariilor foarte mici, sectorul nu atrage tineri.

Sprijinirea industriei de apărare este un punct important în programul de guvernare al actualului Executiv, dar cu toate acestea, măsurile propuse aici au rămas doar la nivel declarativ. Programul prevede:

• Creșterea rezilienței industriei de apărare în noul context geopolitic;
• Adoptarea și implementarea Strategiei Naționale din industria de apărare;
• Investiții importante în industria națională de apărare în vederea recuperării decalajelor de tehnologizare care să permită operatorilor din acest sector să fie furnizori de încredere pentru MApN;
• Realizarea de parteneriate cu companii din țările NATO pentru integrarea și producția în fabricile industriei de apărare din România a diferitelor produse și servicii, atât pentru armata română, cât și pentru export, în așa fel încât să se întoarcă o parte din procentul de 2,5% din PIB alocat apărării și în industria națională.

Confruntat cu protestele din țară, care vor ajunge și în fața Palatului Victoria din București pe data de 22 noiembrie, premierul Marcel Ciolacu promite că ordonanța va fi modificată astfel încât fabricile din industria de apărare să fie exceptate de la prevederile ei. Sindicaliștii așteaptă ca șeful Guvernului să se țină de cuvânt, dar spun că până nu vor vedea modificarea legii publicată în Monitorul Oficial nu vor renunța la proteste. Un tratament fiscal special pentru industria de apărare face deja obiectul unor discuții la nivelul Comisiei Europene, în condițiile în care situația internațională este foarte tensionată.