Connect with us

Fapt divers

Andrei Kadas este infectat cu coronavirus. Îşi face mandatul de arest preventiv la un spital din Băicoi

Redactia Brasov

Publicat

pe

Fostul consilier judeţean, Andrei Kadas, cercetat în dosarul spăgilor din spitalele de Boli Infecțioase Brașov şi de Neurologie este infectat cu coronavirus, au afirmat surse judiciare pentru stiripesurse.ro

Publicitate

Potrivit aceloraşi surse fostul consilier Andrei Kadas era infectat încă de la momentul declanșării dosarului iar procedurile cu acesta au fost greoaie, pentru că era internat. El ar fi internat în prezent la Spitalul Sfântul Patric din localitatea Băicoi, iar audierea sa la momentul judecării propunerii de arestare preventivă, din 4 decembrie, s-a făcut prin videoconferință.

Potrivit surselor citate inclusiv apărarea fostului consilier a invocat starea de sănătatea actuală a clientului său pentru a-l scăpa de arestul preventiv.

Publicitate

Avocatul lui Kadas, explică sursele citate, ar fi ridicat dilema în fața judecătorului de fond dacă este oportună trimiterea lui Kadas după gratii, unde există riscul infectării altor persoane sau stabilirea unei măsuri preventive mai blânde precum arestul la domiciliu sau cercetarea sa sub control judiciar.

Iluna Marius Andrei Kadas era la data faptelor consilier județean și președinte al comisiei pentru sănătate, protecția copilului și a persoanelor adulte în cadrul Consiliului Județean Brașov. Totodată el este președinte al Consiliului de Administrație al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Brașov.

Publicitate

În acest mega dosar de corupție el este cercetat pentru trafic de influență și instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Anchetatorii de la DNA Brașov arată că în perioada octombrie 2019 – septembrie 2020, suspectul Kadas Iluna Marius Andrei, în calitatea menționată mai sus, ar fi primit de la un om de afaceri care controla SC Chantel Sante SRL, în mod direct suma de 5.000 euro și indirect, prin intermediul suspectului Popa Marius Cristian, suma de 20.000 de euro (din care acesta din urmă și-ar fi oprit o parte) pentru a-și exercita influența pe care a pretins că o are asupra funcționarilor publici cu putere de decizie din cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Brașov.

Influența s-ar fi dovedit una reală deoarece, la data de 18 februarie 2020, unitatea spitalicească a încheiat cu societatea omului de afaceri, ce avea ca obiect principal de activitate comerțul cu ridicata al produselor farmaceutice, un contract privind achiziția unui robot pentru dezinfecția cu ultraviolete a mediului, în valoare de 949.620 lei cu TVA ( în condițiile în care valoarea de piață a produsului era cuprinsă între 285.000 lei și 380.000 lei).

Publicitate

Ulterior, la data de 10 aprilie 2020, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Brașov ar fi efectuat către SC Chantel Sante SRL, plata în întregime a contravalorii robotului menționat mai sus.

Din probele administrate până în prezent, arată procurorii DNA, a rezultat că atribuirea către societatea respectivă a contractului de achiziție s-a realizat în mod fraudulos, cu implicarea directă a suspecților Ionescu Ramona Delia, Olaru Oana Gabriela și Nedelea Gheorghe, având în vedere că investiția nu era necesară, a fost mult supraevaluată, iar punerea în funcțiune a robotului nu s-a realizat nici până în prezent.

Curtea de Apel Brașov dezbate astăzi contestațiile celor șapte persoane arestate preventiv în dosarul de mare corupție privind achiziții inutile la Spitalul de Boli Infecțioase Brașov și cel din Odorheiul Secuiesc.

Cele șapte persoane, între care și ofițerul judiciarist Emanoil Mirică au fost arestate preventiv pentru 30 de zile, la cerere procurorilor DNA, de către un judecător de drepturi și libertăți de la Tribunalul Brașov, la finalul săptămânii trecute.

Grupul, din care fac parte și alte persoane este acuzat de fapte directe de corupție, precum luare și dare de mită, complicități la aceste fapte, trafic de influență sau abuz în serviciu.

Publicitate
Spune-ți părerea

Fapt divers

Complexul geologic Racoșul de Jos, aspirant la titlul de geoparc UNESCO. Aici se afla un arbore, supranumit “Bătrânul Carpaţilor” care are aproape 900 de ani

Redactia

Publicat

pe

Publicitate

Încă un teritoriu din România aspiră la tilul de geoparc UNESCO, anunță Pro TV. Vorbim despre împrejurimile oraşului Rupea, din judeţul Braşov.

Acolo, pe o suprafaţă de 27.000 de hectare se află roci bazaltice stranii, ape sărate, vulcani noroioşi, o rezervaţie de protecţie a păsărilor şi o păşune care găzduieşte stejari bătrâni de peste 500 de ani.

Publicitate

Prea puţin vizitat şi din cauza drumului, în unele zone greu accesibil, complexul geologic Racoșul de Jos ascunde obiective naturale de o frumuseţe rară.

Printre ele, urmele ultimelor erupţii bazaltice petrecute pe teritoriul României.

Publicitate

„Coloanele prin pur şi simplu aparența lor atrag oamenii, par aşa mistificaţi de ei, dar coloanele acestea este de fapt lavă solidificată. Au o vechime de mai mult de 1 milion de ani, de fapt 1.200.000 de ani”, spune geologul Ildiko Soos pentru Pro TV.

Lacul de la Racoş este renumit pentru culoarea apei care în razele soarelui seamănă cu cea a smaraldului, de aici şi numele “lacul de smarald”. Are o adâncime de 15 m, iar culoarea este dată de alge şi mineralele care s-au dizolvat din rocă.

La nici 30 de minute distanţă, la Merchiașa se află două fântâni cu apă sărată şi cea mai mare pășune cu stejari seculari în ţară. Aici se afla un arbore, supranumit “Bătrânul Carpaţilor” care are aproape 900 de ani.

Publicitate

Nu departe, se află vulcanii noroioşi şi rezervaţia de păsări din apropierea localităţii Homorod. Acolo putem observa, cu puţin noroc, egrete şi berze negre, raritaţi în România.

Viitorul geoparc include mai multe castele şi biserici fortificate; cel din Racoş a fost protejat la vremea lui de o idee militară genială – al doilea zid de apărare e prevăzut cu orificii de tragere oblice, astfel încât cei aflaţi îndărătul său nu puteau fi răniţi.

Intrarea geoparcului Carpaterra în reţeaua Unesco ar aduce turişti străini în zonă, dar şi posibilitatea de a obţine finanţări pentru protejarea şi promovarea obiectivelor.

Până acum un singur loc din România a primit titlul de Geoparc Internaţional UNESCO. Este vorba despre cel aflat în Țara Hațegului. Ţinutul Buzăului aspiră la acelaşi titlu.

Citește mai mult

Fapt divers

VIDEO / Tinerii îndrăgostiţi din Braşov s-ar putea căsători în parcuri, în Piaţa Sfatului, pe aleea de Sub Tâmpa sau pe stadion

Redactia Brasov

Publicat

pe

Publicitate

Astăzi, 4 martie, Municipalitatea a lansat în dezbatere publică proiectul de hotărâre privind oficierea căsătoriilor în afara sediului instituției, în locuri cum ar fi grădinile publice, parcurile, muzeele și alte locuri în aer liber, precum și instituirea unei taxe, la nivelul Serviciului Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor Brașov, pentru această ceremonie.

Cetățenii pot face propuneri de modificare sau completare a acestei hotărâri până în data de 21 martie, la SPCLEP Brașov, pe adresa de e-mail office@spclepbv.ro.

Publicitate

video

Astăzi am lansat în dezbatere publică un proiect de hotărâre care stabilește posibilitatea de a oficia căsătorii în alt spațiu decât la Casa Căsătoriilor. De-a lungul timpului au existat foarte multe cereri din partea cetățenilor care își doreau să poată oficia o cununie într-un spațiu deschis – fie că vorbim de parc, fie că vorbim de un stadion, Piața Sfatului sau Sub Tâmpa. Toate aceste lucruri vrem să le discutăm și să le putem face, să le oferim brașovenilor această posibilitate, de a oficia aceste căsătorii în afara instituției. Desigur, aceste lucruri vor avea o aprobare din partea Primăriei, dar considerăm că este un proiect bun și că brașovenii se vor bucura de această oportunitate frumoasă, într-un moment deosebit din viața fiecărui om, care este căsătoria“, a declarat viceprimarul Sebastian Rusu.

Publicitate

Această decizie este posibilă în urma modificării, în anul 2020, a Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, conform căreia: ,,Căsătoria se poate încheia și în afara sediului serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor sau, după caz, al primăriei competente, cum ar fi grădinile publice, parcurile, muzeele și alte locuri în aer liber, la cererea viitorilor soți, cu aprobarea primarului”.

Conform acestei prevederi, oficierea căsătoriilor este posibilă și în interiorul muzeelor, dar și în aer liber, indiferent dacă acesta este un parc, terasa unui restaurant sau curtea proprie a unuia dintre miri. Oficierea în aer liber se va face, la cererea viitorilor soți, cu aprobarea primarului, doar în interiorul municipiului Brașov, unde SPCLEP are aria de competență teritorială, cu condiția ca locul să fie accesibil și vremea să permită acest lucru

În momentul depunerii actelor pentru oficierea căsătoriei, cei care vor opta pentru desfășurarea ceremoniei în alt loc din municipiu în afara Casei Căsătoriilor vor completa un formular în care se va indica locul propus pentru oficiere, iar după obținerea acordului primarului, viitorii miri vor trebui să achite și noua taxă de oficiere în afara sediului SPCLEP.

Publicitate

Conform proiectului de hotărâre, taxa propusă pentru oficiere în afara Casei Căsătoriilor este de 1.000 de lei.

Stabilirea cuantumului acestei taxe a ținut cont și de taxele percepute de alte servicii de evidență a populației, cum ar fi Constanța-1500 lei, Iași – 1.013 lei, Bacău- 1000 lei, Deva-1000 lei, Oradea – 1.000 lei, Avrig- 1.000 lei.

Citește mai mult

Fapt divers

FOTO / Povestea dantelăresei din Feldioara care face podoabe ce valorează greutatea lor în aur

Redactia Brasov

Publicat

pe

Publicitate

O femeie din Feldioara lucrează dantelă într-o tehnică extrem de rară, prin care produce obiecte vestimentare care valorează greutatea lor în aur. Artista populară a învăţat de mică acest meşteşug şi l-a transmis mai departe fiicelor, nurorii şi unei prietene.

Meşteşugurile populare sunt una din cele mai importante părţi ale moştenirii culturale a unui popor. România este o ţară bogată în ce priveşte artiştii populari şi creaţiile lor iar la târgurile meşteşugăreşti organizate de-a lungul şi de-a latul ţării întotdeauna artiştii populari vin cu cele mai interesante obiecte create de ei iar vizitatorii apreciază aceste creaţii. Tradiţia meşteşugurilor este una foarte veche iar femeile obişnuiau să înveţe una de la alta, în şezătorile care se organizau în fiecare seară în satele româneşti. Unul dintre meşteşugurile perpetuate în aceste şezători este cel al dantelei, simbol al eleganţei timp de secole. Dantela era folosită atât la obiectele de îmbrăcăminte, cât şi la aşternuturi sau ca podoabă. Fetele învăţau încă de mici să facă dantelă iar tehnicile au evoluat, de-a lungul timpului, relatează adevarul.ro.

Publicitate

Dantela cu suveica sau dantela în tehnică Frivolité, cunoscută drept „Dantela reginelor”, în care Violeta Karmen Roman este specialistă, valorează greutatea ei în aur, după cum spunea chiar Regina Maria a României. Aceasta pentru că, pe de o parte, este o tehnică în care s-au specializat puţine femei, iar pe de alta pentru că se pot face nu numai obiecte vestimentare, ci chiar şi bijuterii care pot fi purtate în ocazii speciale. Dantela cu suveica a ajuns pe meleagurile noastre odată cu colonizarea saşilor în Ardeal, adică în urmă cu 8 secole. Meşteşugul venit din Flandra a ajuns, mai întâi, în sud-estul Transilvaniei. Ca tehnică de execuţie face parte din tehnicile dantelelor vechi şi este socotită dantelă de lux.

Femeia din Feldioara a învăţat la 9 ani acest meşteşug deosebit de la tanti Ani, o săsoaică din Agnita, vânzătoare la „Arta Populară”. Săsoaica lucra din fir de aţă de papiotă şi făcea doar metraje. Mai târziu, Violeta Roman a cunoscut o doamnă din Sibiu care lucra cu două fire (cum o face acum artista din Feldioara), mai exact cu naveta şi cu aţă de pe papiotă. Artista populară spune că a fost primul lucru pe care l-a văzut mai neobişnuit, a mers acasă, a încercat şi nu s-a lăsat până nu a reuşit şi ea să deprindă această tehnică.

Publicitate

Dantela era lucrată în România în principal de săsoaice, dar, la un moment dat, a dispărut, deoarece este un meşteşug extrem de migălos. Săsoaicele foloseau suveicuţe sau navete din corn de vită, dar acum materialele sunt mai moderne. Cele care au adus tehnica pe teritoriul ţării noastre foloseau metraje pe care le aplicau pe diferite obiecte de vestimentaţie sau pe obiecte de uz casnic, cum sunt feţele de masă, şerveţelele, lenjeriile de pat. Şcolile de fete şi liceele pedagogice au dus tradiţia mai departe, însă, odată cu dispariţia acestora, s-a pierdut şi tradiţia.

Violeta îşi aminteşte cum a învăţat ea diverse meşteşuguri. „Eu am crescut în şezătorile vechi. La 4 ani, la 5 ani, la 6 ani, în casa unui frate al tatălui meu, în judeţul Sibiu, unde am crescut pe Valea Hârtibaciului, am participat la şezătorile bătrâneşti, şezătorile vechi, aşa cum erau odată, unde veneau femeile cu furca să toarcă sau să coasă şi gazda avea pus războiul. În şezătorile acelea am învăţat să torc pe câlţi, pentru că, niciodată, ca să înveţi, nu-ţi dădea nimeni lână bună, ca să-ţi iasă firul bun. Trebuia să te chinui, trebuia să munceşti din greu, pentru că femeile spuneau că, dacă te chinui, dacă munceşti să înveţi, atunci îţi şi rămâne ce ai învăţat. Într-adevăr, sunt lucruri pe care le-am învăţat acolo: să cos, să fac dantelă cu croşeta şi multe alte lucruri care astăzi mă ajută în meşteşug”, a povestit artista populară. De-a lungul anilor, Violeta Roman a învăţat mai multe tehnici şi a ajuns să le perfecţioneze. Dantela a rămas, însă, preferata ei.

Personalităţi marcante au lucrat această dantela cu dichis. „La începutul secolului al XX-lea a fost meşteşug preorăşenesc, lucrat de doamnele din înalta societate, printre care s-au numărat reginele Elisabeta şi Maria ale României. Scutecul de botez al Principelui Ferdinand, lucrat în această tehnică de către regina Elisabeta, fiind premiat cu Marele Premiu la Marea Expoziţie de la Paris din 1900”, a povestit Violeta Karmen Roman. Prin această adevărată artă se pot obţine obiecte de îmbrăcăminte sau podoabe extrem de diverse. „Cu ajutorul navetei se pot face guleraşe, se pot face metraje care se pot aplica pe design vestimentar, se pot face şerveţele. Depinde ce ne dorim să facem, se pot face bijuterii: cercei, coliere, brăţări”, a mai spus artista populară. Violeta a transmis pasiunea către doua dintre fiicele ei, una dintre nurori şi o buzoiancă pasionată de dantelă.

Publicitate

Arta dusă la desăvârşire de femeia din Feldioara a ajuns pe podiumurile celor mai apreciate lansări de modă, după ce Violeta a colaborat cu designerul francez Philippe Guilet. Acesta era interesat de dantelă iar singurul loc în care a găsit femei care încă lucrau în această tehnică a fost România. Astfel, designerul a aflat despre Violeta Roman, a luat legătura cu artista populară şi i-a propus să-i prezinte câteva dintre lucrările sale.

În colecţia prezentată de francez, Violeta Roman a avut o ţinută intitulată „Constantina”, un costum oltenesc de arnăut pe care l-a îmbrăcat marele sculptor Constantin Brâncuşi. O altă ţinută, una funebră, „Luminiţa”, are lucrat tot scheletul uman lucrat în dantelă. Violeta Roman spune că a lucrat fiecare oscior după un tipar de schelet. „Între obiectele pe care le-am lucrat se numără bluza care trebuia să fie rochia funebră a colecţiei de modă „Prejudecăţi” a designerului Philippe Guilet. Este o bluză inspirată de ia românească, cu mâneca foarte largă şi care este lucrată în fir de mătase de brodat la maşina în două fire, cu aplicaţie de mărgele de nisip, negru pe negru. De asemenea, am şalurile de expoziţie, care sunt lucrate tot din mătase de brodat la maşina în două fie, unul pe gri şi unul pe negru”, a prezentat Violeta trei din piesele de rezistenţă realizate prin această tehnică.

O altă piesa de rezistenţă este destinată unui eveniment mult mai fericit. „Este vorba despre prima rochie de mireasă cu aplicaţii de dantelă frivolité pe care am realizat-o. E lucrată cu mătase vegetală şi cu aplicaţii de mărgele de nisip foarte mărunte”, a mai explicat Violeta Roman. Pentru ca dantela să fie mai valoroasă, ea este lucrată cu mătase artificială sau cu papiotă. Bumbacul mercerizat nu este recomandat, deoarece acesta se destramă la prima spălare pentru că tehnica presupune un feston pe fir suport şi bumbacul mercerizat nu este recomandat în acest caz. Femeia din Feldioara speră ca, prin cele patru femei pe care le-a învăţat tot ce ştia despre dantelă, meşteşugul să fie transmis generaţiilor viitoare şi să fie păstrat aşa cum merită. „Sper ca această dantelă să nu moară, să fie dusă mai departe de cele care au învăţat de la mine şi nu numai, să i se dea valoarea pe care o merită pentru că săsoaicele bătrâne pe care le-am întâlnit la târgurile la care am participat au spus că, lucrată la fineţe,în fir de mătase brodat la maşină sau fir de aţă la papiotă, subţire, această dantelă valorează greutatea ei în aur”, a încheiat Violeta.

Citește mai mult
Publicitate

De Interes

>