Guvernul a adoptat un proiect de lege cu privire la viitoarele rețele 5G din România, și astfel pune bazele a ceea ce va permite crearea infrastructurii de acest gen, însă echipamentele și software-ul pentru ele trebuie să vina de la producători avizați de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Guvernul României blochează practic accesul Huawei la rețelele 5G, cel puțin la părțile importante, așa cum s-a întâmplat și în alte tari, iar asta pentru că e improbabil că pentru compania chinezeasca să fie oferit vreun aviz care să permită folosirea echipamentelor sale oriunde în rețele.

Proiectul de lege susținut de Statele Unite, care interzice Chinei și companiei Huawei să ia parte la dezvoltarea rețelei sale 5G, a declarat pentru Reuters Pavel Popescu, deputat în parlamentul Românie și membru al Comitetului IT&C și al Securității Naționale

„Guvernul tocmai a aprobat acest proiect de lege de o importanță capitală pentru România, onorând un memorandum din 2019 semnat la Washington, ceea ce înseamnă că China și Huawei sunt excluse de la orice parteneriat pe 5G cu statul român”, a spus Pavel Popescu pentru Reuters.

Conform memorandumului, cele două guverne au declarat în august 2019 că: „parte a abordării securității bazat pe analiza de riscuri, este necesară o evaluare atentă și completă a furnizorilor 5G”.

România a fost un aliat ferm al Washingtonului chiar înainte de aderarea la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord în 2004. Washingtonul vede Huawei ca un braț al mecanismului global de supraveghere al Partidului Comunist din China.

Huawei, care joacă un rol de lider pe măsură ce lumea telecomunicațiilor se pregătește pentru tehnologia wireless de generația următoare, a negat în repetate rânduri spionajul pentru statul chinez.

Proiectul de lege aprobat joi reflectă memorandumul cu SUA și poziția Consiliului Suprem de Apărare al Țării. Popescu a spus: „Securitatea națională este un obiectiv cheie și protejarea datelor personale ale generațiilor viitoare ale României este crucială”.

Evaluarea unui furnizor ar trebui să spună dacă o companie este supusă controlului de către un guvern străin, are o structură transparentă și este supusă unui regim juridic care impune practici corporative transparente.

Popescu a declarat că proiectul de lege, care ar putea fi ștampilat în parlament în următoarele săptămâni, este o condiție prealabilă lansării licitațiilor 5G în statul Mării Negre în a doua jumătate a anului.

Publicitate

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a decis să elimine pensiunile de la finanțările pentru afaceri non-agricole în mediul rural, pe perioada 2021-2022.

Potrivit acestuia, multe dintre pensiunile ridicate pe fonduri europene au fost scoase din circuitul turistic și transformate în case de locuit.

Ministrul nu explică însă de ce nu schimbă mai degrabă regulile de finanțare, în loc să oprească programul. Totoadă acesta nu spune care este procentul acestor pensiuni transformate în case.

În ultimii șase ani, aproape 1.000 de români și-au construit pensiuni în sate cu peisaje pitorești, de la munte, deal sau câmpie.

În perioada 2014-2020 au fost câștigate prin PNDR 900 de proiecte pe fonduri europene prin care fie s-au înființat, fie au fost extinse pensiuni agroturistice. Valoarea estimată de 112 milioane de euro.

În urma unor controale efectuate de Ministerul Agriculturii s-a constatat că multe dintre aceste pensiuni nu au mai funcționat și s-au transformat în case de locuit.

„Am constatat că asemenea pensiuni au fost edificate în zone rurale unde nu are nimic de-a face cu turismul și apoi, după perioada de monitorizare, s-au transformat în case. Practic unii și-au făcut case cu banii dedicați pensiunilor. Este un fapt, e neplăcut, l-am constatat și trebuie corectat, din 2023 iarăși o să alocăm această sumă”, a explicat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, la Digi24.ro.

În perioada 2021-2022, care va face trecerea la ciclul financiar 2021-2027, pensiunile vor fi excluse de la finanțare.

Rămân, însă, eligibile proiectele pentru modernizarea celor deja existente, dar cu un buget înjumătățit: de la 263 de milioane de euro, la 150 de milioane de euro.

Ministrul Agriculturii a precizat, însă, că pensiunile vor fi reintroduse la finanțare din anul 2023, cu o redefinire a condițiilor de finanțare.

sursa: digi24.ro

Publicitate

Cele mai căutate meserii în luna martie a acestui an în funcţie de numărul de anun­ţuri postate de anga­jatori au fost cele de in­gineri, meseriaşi, constructori, cu un nu­măr de 13.355 de anunţuri, în creş­tere cu 20% faţă de luna prece­dentă şi cu 32% faţă de aceeaşi lună din anul 2020, conform datelor de la platforma OLX.

„În martie 2021, piaţa a revenit în general la nivelurile prepandemie în ceea ce priveşte oferta de locuri de muncă. Cu toate acestea, există o schimbare majoră în sectoare, deoarece unele au mai multe oferte faţă de perioada prepandemie, iar altele încă se luptă pentru recuperare“, a explicat Mihail Dimitrov, business manager în cadrul OLX Locuri de muncă pentru Ziarul Financiar.

Compania germană Varta este în căutare a peste 300 de persoane pentru un nou proiect la Brașov. Detalii aici

Următorii în clasamentul celor mai doriţi angajaţi sunt lucrătorii în producţie – depozit – logistică, cu 9.455 de anunţuri postate, în creştere cu 61% faţă de luna februarie, însă cu o scădere de circa 15% faţă de luna martie din anul 2020.

„Dacă vorbim de sectoare care sunt în prezent peste nivelurile pre-pan­demie, pe pri­mul loc este cel de ser­v­icii auto – şoferi – curierat, o categorie în care cererea de angajaţi pentru şoferi şi curierat este cu aproape 40% peste nivelul prepandemie“, explică repre­zentantul OLX Locuri de muncă.

Pe a treia poziţie în topul sectoarelor cu cele mai multe anunţuri de angajare postate în luna martie este categoria şoferi – servicii auto – curierat, cu 7.534 de anunţuri. De altfel, acest sector a cunoscut o evoluţie puternică în ultimul an. Conform datelor de la OLX, numărul anun­ţurilor postate de angajatori care caută acest tip de angajaţi a crescut cu 44% în martie 2021 faţă de martie 2020 şi cu 16% de la lună la lună, adică martie versus februarie.

„Creşterea comerţului electronic şi a livrărilor în timpul pandemiei a dus şi la creşteri semnificative în categoria servicii auto – şoferi – curierat. Restricţiile în curs de desfăşurare motivează utilizatorii să cumpere online şi să folosească serviciile de livrare mai mult decât în anii precedenţi.“

Un alt sector cu oferte de locuri de muncă peste nivelurile prepandemie este cel de construcţii, cu o creştere de aproximativ 40%, venită pe fondul creşterii sectorului imobiliar, spune Mihail Dimitrov.

„Sectoarele care încă se luptă pentru recuperare sunt: casierii şi agenţii de vânzări (40% sub pre-pandemie) şi HoReCa (10% sub prepandemie)“, adaugă el.

La capitolul ofertelor de joburi care se ocupă cel mai repede, pe primul loc este categoria bone-menajere, poziţii care s-au ocupat în circa 12 zile în luna martie a acestui an, în scădere de la 14 zile în luna precedentă. În medie, salariile pentru o astfel de poziţie se ridică la 419 euro net lunar, conform datelor de la OLX.

„Cererea pentru bone a crescut semnificativ pe fondul pandemiei. Familiile care se bazau anterior pe servicii de daycare/afterschool, acum trebuie să găsească alternative, deoarece majoritatea afterschool-urilor şi-au redus capacitatea, unele la 50% din cauza distanţării sociale, lăsând părinţii fără prea multe alternative. Alte grădiniţe au fost nevoite să îşi mărească preţurile pentru a ţine pasul, de aici şi o creştere a cererii de bone“, explică Mihail Dimitrov această tendinţă.

Pe locul al doilea în clasamentul ofertelor de joburi care se ocupă cel mai repede se află ofertele din zona de agricultură – zootehnie, cu o durată medie de ocupare de 13 zile în martie 2021, urmate de educaţie – training, cu o medie de ocupare de 14 zile, alte locuri de muncă, cu o medie de 15 zile şi de ofertele pentru personal administrativ – secretariat, cu o medie de ocupare de 16 zile în luna trecută.

Pe judeţe, cele mai multe oferte de locuri de muncă în luna martie a acestui an au fost în Bucureşti-Ilfov, respectiv 15.110, în creştere cu 26% faţă de luna precedentă, însă în scădere cu 8% faţă de luna martie a anului trecut, urmat de Braşov, cu 4.152 de anunţuri de angajare, cu 46% mai multe faţă de luna precedentă şi în creştere cu 20% faţă de martie 2020, şi Cluj – cu 3.302 de anunţuri de locuri de muncă postate de angajatori în luna martie a acestui an, în creştere cu 14% de la lună la lună, însă cu o scădere de 13% faţă de martie 2020.

În ceea ce priveşte salariile, pe primul loc sunt ofertele din categoria şoferi – servicii auto – curierat, cu o medie salarială netă de 1.107 euro în martie 2021, urmate de cele din categoria de ingineri – meseriaşi – constructori, cu o medie de 814 euro şi de agenti – consultanţi vânzări, cu salarii de 774 de euro, conform datelor de la OLX.

Sursa: Ziarul Financiar

Publicitate