A fost semnat contractul pentru supervizarea lucrărilor pentru viitorul drum dintre Săcele şi Câmpina pe Valea Doftanei, alternativa la DN 1

Ministerul Dezvoltării, prin Compania Națională de Investiții (CNI) și Baseli Drum, o firmă de consultanță tehnică din Cluj Napoca au semnat contractul pentru supervizarea lucrărilor (dirigenție de șantier) de modernizare pe DJ Câmpina-Săcele, șoseaua de pe Valea Doftanei care poate deveni o alternativă la traficul de pe DN 1 Valea Prahovei/DN 1 A Cheia-Săcele (varianta pentru camioane).  

Cel mai mare contract pentru infrastructura rutieră secundară (400 de milioane lei) a fost scos la licitație în iulie 2022, iar în martie 2023 s-a semnat contractul cu antreprenorul român Erbașu care a avut o ofertă de 300 de milioane lei, 75% din estimarea CNI.

Ministrul Dezvoltării, Adrian Veștea, fost președinte CJ Brașov estima finalizarea lucrărilor în decembrie 2025, deși durata de proiectare și execuție este de 48 luni (6 luni proiectare/42 execuție), iar exproprierile nu sunt făcute. La semnarea contractului cu Erbașu, premierul (de atunci) Nicolae Ciucă, ministrul Grindeanu (vicepremier), ministrul de interne (fost ministru al Transporturilor) Lucian Bode, președinții CJ Prahova și Brașov s-au înghesuit la ceremonia oficială, într-un desant de politicieni de la care se așteptau, mai degrabă rezultate concrete pentru proiectul Autostrăzii Ploiești-Brașov.

Contractul pentru servicii de supervizare/dirigenție de șantier a fost scos la licitație în martie, iar Baseli Drum Consult a depus singura ofertă. Contractul a fost semnat pentru o ofertă de 774 mii lei, puțin sub valoarea estimată a CNI, 756 mii lei, potrivit datelor din SEAP pe care le-a consultat Economedia. În 2022, Baseli Consult a avut 7 angajați și o cifră de afaceri de 2,7 milioane lei, conform termene.ro.

Drumul trece pe la altitudinea maximă de 1.285 metri în Pasul Predeluț, iar durata mare de execuție, 42 de luni, se explică prin relieful dificil și perioada mai redusă în care se poate lucra în zona de munte. Reabilitarea se face pentru Clasa Tehnică IV, cu portanță maximă de 11 tone, așadar nu va putea susține camioane de mare tonaj, transmite Economedia.

Pe unele tronsoane șoseaua este impracticabilă, arată expertiza din caietul de sarcini pe care a consultat-o Economedia. Șoseaua va fi lărgită la 8 metri parte carosabilă, cu câte 3 metri lățimea pentru fiecare bandă de circulație, 1,5 metri acostamente și 0,5 metri benzi de încadrare, a transmis la semnarea contractului reprezentantul constructorului.

„Drumul județean DJ 102I pornește din localitatea Câmpina și trece prin localitățile Plaiul Câmpei – Lunca Mare – Seciuri – Teșila – Trăisteni – lim. jud. Brașov și face legătura cu DN 1A la Șanțuri. Astfel acest drum face legătura între DN1 și DN1A respectiv între Câmpina și Săcele putând deveni o alternativă pentru DN1 București – Brașov. Drumul județean DJ 102I reprezintă un traseu stategic care face legătura între partea de sud a țării (jud. Prahova) și partea centrală jud. Brașov), traversând munții Baiului (Gârbova) prin pasul Predeluț (altitudine 1.285 m).

Sectorul de drum care face obiectul prezentei documentații are o lungime totală în urma ridicărilor topografice și a geometrizării în plan de 25.636,08 ml și are limitele între km37+620 și km 63+256.08, din care:

• în județul Prahova lungimea este de 13.200,38 km (km 37+620.00 – km 50+820.38);
• in județul Brașov lungimea este de 12.435,70 km (km 50+820.38 – km 63+256.08);

Pe sectorul cuprins intre km km 37+620 si km 63+256.08, cu excepția sectorului cuprins între km 61+980.39 si km 63+256.08 (L=1275.7 m) care are îmbrăcăminte asfaltică, restul traseului este nemodernizat, fiind pietruit, iar pe unele porțiuni chiar impracticabil. Deși încadrat ca drum județean, după Pasul Predeluț drumul existent are elementele geometrice caracteristice unui drum forestier secundar. Per ansamblu starea tehnică a drumului județean se poate caracteriza ca fiind foarte rea. În prezent DJ 102I nu prezintă o structură rutieră care să asigure o circulație în conditii normale. Platforma carosabilă este puternic denivelată prezentând pe alocuri făgașe adanci, burdușiri, văluiri, fisuri, crăpături, etc. Îmbrăcămintea rutieră a drumului este rudimentară, fiind alcătuită predominant din fragmente de bolovăniș și pietriș încastrate în terenurile coezive din patul drumului. Pe alocuri în structura rutieră sunt intercalate și blocaje de piatră. Grosimea sistemului rutier este foarte variată atât pe lungimea drumului cât și pe lățimea lui. În sondajele executate grosimea sistemului rutier este cuprinsă între 5 și 25 cm”, arată Compania.