25 de ani de la 11 septembrie. Cum s-a implicat România în lupta împotriva terorismului

Publicitate

11 septembrie 2001 a schimbat radical lumea și a deschis o nouă etapă în politica internațională și în lupta împotriva terorismului. La un sfert de secol de la atentatele care au ucis 2.977 de oameni, rămâne și întrebarea privind reacția aliaților Statelor Unite. România s-a numărat printre țările care au oferit rapid sprijin Washingtonului și care au participat ulterior la operațiunile militare din Afganistan.

Publicitate

Ziua în care lumea s-a schimbat

În dimineața zilei de 11 septembrie 2001, Statele Unite au fost lovite de cel mai grav atac terorist din istoria lor.

La ora 8:46, ora locală, zborul American Airlines 11 a intrat în Turnul de Nord al World Trade Center din New York. La bord se aflau 92 de persoane. În primele minute, autoritățile și publicul au crezut că este vorba despre un accident aviatic.

Ipoteza avea să dispară 17 minute mai târziu. La 9:03, un al doilea avion, United Airlines 175, a lovit Turnul de Sud. Imaginile au fost transmise în direct de televiziunile din întreaga lume, iar natura atacului a devenit evidentă.

În timp ce sute de oameni încercau să iasă din clădirile cuprinse de incendii, pompierii, polițiștii și echipele de intervenție urcau spre etajele superioare pentru a-i salva pe cei rămași în interior.

La 9:37, un al treilea avion, American Airlines 77, s-a prăbușit peste Pentagon, în apropiere de Washington.

Al patrulea avion deturnat, United Airlines 93, nu și-a mai atins ținta. După ce au aflat ce se întâmplase la New York și Washington, pasagerii și membrii echipajului au încercat să preia controlul aeronavei. Avionul s-a prăbușit într-un câmp din Pennsylvania, la ora 10:03.

Prăbușirea turnurilor

La 9:59, Turnul de Sud al World Trade Center s-a prăbușit. Aproape o jumătate de oră mai târziu, la 10:28, a urmat Turnul de Nord.

În câteva ore, simbolul puterii economice americane fusese transformat într-un uriaș câmp de ruine.

Bilanțul atentatelor a fost devastator: 2.977 de persoane au fost ucise, fără a include cei 19 teroriști implicați în atacuri. Printre victime s-au aflat peste 400 de pompieri, polițiști și paramedici care au intervenit în încercarea de a salva vieți.

Consecințele tragediei au continuat mult după 11 septembrie. Praful și substanțele toxice rezultate în urma prăbușirii clădirilor au afectat numeroși supraviețuitori, membri ai echipelor de intervenție și persoane care au lucrat în zona Manhattanului. În anii următori, au fost raportate numeroase cazuri de boli respiratorii și alte afecțiuni asociate expunerii la contaminanții din zona World Trade Center.

România, printre statele care au sprijinit Washingtonul

Atacurile au determinat o schimbare majoră a politicii externe și de securitate a Statelor Unite. Washingtonul a început pregătirile pentru operațiunea militară împotriva regimului taliban din Afganistan, acuzat că oferea adăpost organizației teroriste al-Qaida și liderului acesteia, Osama bin Laden.

România a decis rapid să sprijine Statele Unite.

La 19 septembrie 2001, Parlamentul de la București a aprobat acordarea drepturilor de bazare și de survol pentru aeronave americane și pentru aeronavele statelor partenere implicate în răspunsul internațional la atentate.

Gestul a reprezentat unul dintre primele semnale importante ale orientării României către cooperarea strânsă cu Statele Unite în domeniul securității.

Militarii români au ajuns în Afganistan

Implicarea României a trecut ulterior dincolo de sprijinul logistic.

Bucureștiul a participat la Operation Enduring Freedom, operațiunea militară condusă de Statele Unite în Afganistan după atentatele din 11 septembrie.

În decembrie 2001, România a trimis trei ofițeri de legătură la Comandamentul Central al SUA, CENTCOM. Unul dintre aceștia a fost repartizat în cadrul Coalition Intelligence Center.

În aceeași perioadă, România a anunțat disponibilitatea de a trimite în Afganistan un batalion de infanterie, o companie de infanterie montană și o unitate specializată în apărare nucleară, biologică și chimică. Bucureștiul a oferit, de asemenea, aeronave MiG-21 Lancer și personal medical.

Ulterior, România a participat și la misiunea ISAF, Forța Internațională de Asistență pentru Securitate din Afganistan.

Printre contribuțiile românești s-au numărat un pluton de poliție militară și o aeronavă C-130 destinată misiunilor de transport.

Parlamentul României a aprobat apoi participarea unui batalion de infanterie motorizată format din 405 militari, precum și a unei companii NBC, cu 70 de militari, și a 10 ofițeri de stat major.

Ajutor pentru forțele afgane

Sprijinul acordat de România nu s-a rezumat la participarea trupelor.

Bucureștiul a furnizat echipamente pentru instruirea forțelor afgane și a donat Armatei Naționale Afgane armament și muniție.

Printre donații s-au numărat 1.000 de puști de asalt AK-47 și 300.000 de cartușe, împreună cu încărcătoare și kituri pentru întreținerea armamentului.

Aceste contribuții au făcut parte din eforturile internaționale de reconstruire și pregătire a instituțiilor de securitate afgane după înlăturarea regimului taliban.

Bucureștiul, considerat „aliat de facto” al Washingtonului

În 2002, administrația americană aprecia public sprijinul oferit de România în cadrul campaniei globale împotriva terorismului.

Documentele americane descriau România drept un „aliat de facto al NATO” al Statelor Unite, în contextul în care Bucureștiul își declarase sprijinul pentru campania americană declanșată după atacurile de la 11 septembrie.

Pentru România, perioada a fost importantă și din perspectiva relației strategice cu Statele Unite și a procesului de apropiere de structurile euro-atlantice.

În anii care au urmat, România a pus la dispoziția Statelor Unite și NATO militari, infrastructură, spațiu aerian și facilități logistice și navale.

25 de ani mai târziu

La 25 de ani de la atentatele din 11 septembrie, imaginile celor două avioane care au lovit turnurile World Trade Center, ale Pentagonului în flăcări și ale fumului care a acoperit Manhattanul continuă să reprezinte unele dintre cele mai puternice imagini ale începutului de secol.

Atacurile au schimbat politica externă americană, au declanșat războiul din Afganistan și au modificat profund modul în care statele occidentale abordau securitatea și terorismul.

Pentru România, 11 septembrie a însemnat și o apropiere accelerată de Statele Unite și de structurile de securitate euro-atlantice. Sprijinul oferit Washingtonului, participarea militară în Afganistan și punerea la dispoziție a infrastructurii naționale au devenit componente importante ale relației strategice dintre București și Washington.

Un sfert de secol mai târziu, bilanțul celor aproape 3.000 de victime rămâne, însă, partea cea mai dureroasă a unei zile care a schimbat cursul istoriei contemporane.