Localizare
Municipiul Sacele este situat in partea de sud-est a Judetului Brasov , in imediata vecinatate a Municipiului Brasov fiind strabatut de DN1A (Brasov – Valenii de Munte – Ploiesti) si de DN1 (Bucuresti – Brasov , principala artera nationala).
Intre Municipiul Sacele si Municipiul Brasov exista relatii stranse de colaborare in diverse domenii: cooperare intre unitati economice, forta de munca ce se deplaseaza zilnic din Sacele spre Brasov si invers, acces la anumite facilitati de transport, de cultura, sanatate si invatamant ale Municipiului Brasov.
Legatura municipiului Sacele cu Brasovul este asigurata printr-o retea de autobuze care efectueaza zilnic 120 de curse dus-intors.
Municipiul Sacele se afla pe valea Tarlungului la altitudinea de 600 – 700 m la poalele masivului Piatra Mare.
Suprafata si relief
Municipiul Sacele se intinde pe o suprafata de 32.000 ha.
Este strabatut de raul Tarlung acesta constituind si principala sursa de apa potabila si industriala pentru municipiul Brasov si municipiul Sacele.
Ocupand extremitatea sudica a Depresiunii Barsei, cca 10% din suprafata municipiului Sacele se caracterizeaza printr-un relief plan sau usor ondulat, cu soluri fertile, favorabile culturii plantelor agricole.
Restul teritoriului se situeaza in zona de munte, unde se intalnesc toate formele geomorfologice caracteristice : campia piemontana, colinele piemontane Ciucas si ale muntilor Barsei, precum si culmile inalte ale acestor munti.
Astfel, specific orasului este existenta pe teritoriul sau a campiei (2881 ha teren arabil) cat si a dealurilor (3070 ha faneata) si a muntilor (21.152 ha padure si 3483 ha pasune).
Orasul Sacele a fost construit administrativ in anul 1950 din teritoriul primelor 4 din cele 7 comune sacelene: Baciu, Turches, Cernatu, Satulung, Tarlungeni, Purcareni, Zizin.
Sacele a fost declarat municipiu in data de 6 iunie 2000.
Istoria municipiului Sacele este strans legata de cea a Tarii Barsei , vatra de geneza si continuitate a poporului roman. Sapaturile arheologice efectuate in perimetrul actual al municipiului au dus la descoperirea unor aşezari dacice.
Dupa jumatatea secolului al XI-lea , cand formatiunile statale intra in stapanirea regatului maghiar, satele sacelene sunt mentionate in izvoarele vremii cu termenul de “septem villae valacheles”.
Prima mentiune oficiala dateaza din 16 mai 1366, regele maghiar Ludovic I de Anjou oferind printr-un act pamanturile dintre raurile Timis si Tarlung catre binecredinciosul sau prieten, Contele Stanislav.
Numele „Sacele” este mentionat pentru prima data intr-o scrisoare a voievodului muntean Vlad Calugarul (1482-1495) catre magistratul Brasovului.
Cei mai vechi locuitori ai celor sapte sate au fost „mocanii” – ciobanii locului. Sunt mentionati in numeroase documente, in care se remarca bogatia lor spirituala, culturala si materiala. Detineau mii de oi, iar satele lor erau printre cele mai prospere din zona. In cursul procesului de transhumanta, care avea loc din Sacele pana in Dobrogea, au infiintat o localitate cu acelasi nume, in judetul Constanta.
Mocanii saceleni , prin procesul de transhumanta au constituit un admirabil element de unitate si coeziune nationala , contribuind la mentinerea raporturilor intre provinciile romanesti.
De la mocanii saceleni s-a
u pastrat unele obiceiuri , sarbatori (Santilia , Balul Placintelor) precum si elemente de port si arhitecturale.
In Muzeul Tarii Barsei filiala Sacele se afla conservate elemente specifice sacelene (stana de oi, teasc pentru facutul casului, interioare din locuinte cu specific mocanesc si ceangaiesc).
In secolul XIV o importanta populatie maghiara s-a stabilit in regiune, marcand dezvoltarea ulterioara a asezarii.
In timpul comunismului in oras a fost dezvoltata puternic ramura industriala, cea mai cunoscuta intreprindere din municipiu fiind Electroprecizia Sacele.
Dupa caderea comunismului, orasul si-a diversificat economia. In zilele noastre, in Sacele se afla cateva fabrici de mobila, gatere, fabrici de ambalare a carnii.
Cadrul natural
Municipiul Sacele este poarta de acces spre doua masive muntoase: Ciucas si Piatra Mare.
Turistii pasionati de drumetii montane si iubitorii sporturilor de iarna vor gasi aici peisaje deosebit de atractive si conditii adecvate pentru practicarea unor sporturi ( parapanta, partii de schi si sarituri, telescaun ).
Muntii Piatra Mare sunt caracterizati printr-o mare diversitate a configuratiei reliefului.
Masivul Ciucas este unul dintre cele mai frumoase si atragatoare tinuturi cu un aspect impunator.
Spre Muntii Piatra Mare se poate merge dinspre Sacele pe 7 trasee. Pitorescu traseelor este dat de existenta a numeroase vai ( Valea Garcinului, Valea Baciului, Valea Cernatului, Valea Morii ) si alte obiective de interes peisagistic ( Pestera de Gheata, Piatra Scrisa, Prapastia Ursului, canionul ” 7 Scari “, cheile si cascada in roci calcaroase Tamina, varful Piatra Mare ).
Cabana Bunloc, situata pe traseul spre Muntii Piatra Mare, este in raza municipiului Sacele si de aici se poate urca folosind telescaunul.
Se pot practica sarituri cu parapanta, pe trambulina artificiala – singura din tara; de asemenea, exista 3 partii de dificultate medie ( Partia Baciului, Partia Barsei, Plaiul Mocanilor ).
Municipiul Sacele este de asemenea poarta de acces spre Masivul Ciucas dinspre judetul Brasov, prin pasul Bratocea, zona de agrement Babarunca fiind in perimetrul administrativ al municipiului Sacele. In drumul spre cabana turistul va intalni in cale popasul Bradet, precum si un restaurant recent construit.
De asemenea, Poiana Angelescu – unde se afla un restaurant amenajat in stil traditional este locul unde au loc sarbatori locale, fiind de asemenea un loc de recreere adecvat.
Muntii Postavaru si Piatra Mare, cunoscuti impreuna si sub denumirile de Muntii Timisului sau Muntii Barsei, sunt situati in Carpatii de Curbura, in sudul intinsei depresiuni intramontane a Brasovului. Acesti munti si-au castigat un binemeritat renume prin peisajul armonios si original, prin partiile lor de schi cu grade variate de dificultate, prin calitatea deosebita a dotarilor turistice si nu in ultimul rand, prin pozitia lor in apropierea municipiului Brasov, in cadrul unei dintre cele mai cunoscute regiuni turistice din Romania Culoarul Vaii Timisului traverseaza oblic partea centrala a acestor munti separand in nord-vest Muntii Postavaru si in sud-est Muntii Piatra Mare, care prezinta numeroase asemanari in alcatuirea reliefului si in etajarea climei si a vegetatiei.
Muntii Postavaru si Piatra Mare sunt caracterizati printr-o mare diversitate a configuratiei reliefului, care reflecta alcatuirea lor geologica variata. In cuprinsul acestor munti, cu altitudini sub 1850 m ( Postavaru, 1800 m; Piatra Mare, 1843 m ), se intalnesc intr‑o imbinare armonioasa varfuri semete si creste zimtate, maguri rotunjite si culmi prelungi, depresiuni pitoresti, chei, abrupturi cu microforme spectaculoase. Mutii Piatra Mare au infatisarea unei culmi alungite si asimetrice, cu altitudinea maxima de 1 843 m in varful cu acelasi nume, situat in partea lor sudica. Linia celor mai mari inaltimi corespunde unei succesiuni de varfuri ca Piatra Mica ( 1814 m), GatuI Chivei (1839 m), Bechia (1399 m) separate de vai adanci. In partea nordica altitudinile sunt mai scazute, se mentin intre 800 si 1000 m in culmile Highig, Plopig, Bradet si Mardagau cu aspectul unor cupole sau al unor varfuri izolate Versantul estic, spre Valea Garcinului, este abrupt, fiind parcurs de trasee turistice rare, cu un grad de dificultate ridicat, inaccesibile iarna. Partea vestica a muntelui este fragmentata in numeroase culmi inguste si alungite, separate de vai adanci.
Vegetatia este etajata in conformitate cu diferentierea pe verticala a conditiilor fizico-geografice. Padurile de fag, specifice etajului montan inferior, ocupa suprafete restranse in nordul si vestul Muntilor Postavaru si Piatra Mare. Cea mai mare parte a acestor munti este acoperita de padurile de amestec, alcatuite din brad, molid si fag. Padurile de conifere sunt situate in partea inalta a muntelui, cele de brad intre 900 gi 1300 m, iar cele de molid mai sus, inspre Culmile Postavarului si Pietrei Mari, la altitudini de peste 1700 m, corespund pajistilor subalpine si vegetatiei de stancarie. Pajistile si fanetele de pe locul paidurilor defrisate au o extindere mai mare in Muntii Poienii Brasovului si in nordul Pietrei Mari si au un aspect reconfortant datorita marii lor diversitati floristice.
Obiective turistice
1. Asezarea Fortificata de la Bunloc ( Epoca Bronzului )
Epoca Bronzului este un mileniu de glorie al Europei ( 2100-1100 ien ), urmare a miscarii indo-europenilor si este incununare a trecerii definitive de la matriarhat la patriarhat. In acest mileniu a aparut arta razboiului, s-a conturat mitul eroului si cultul stramosilor, s-au structurat legaturi socio-economice care aveau sa dainuie mai mult sau mai putin schimbate pina in modernitate.
Cele doua puncte de dezvoltare europene ale epocii bronzului au fost : Mediterana ( prin Creta, Pelopones , vestul Anatoliei ) si Transilvania. In aceasta era stabila, dominata de efervescenta culturala, sustinuta de comertul dezvoltat intre centrele de putere dar si de violenta elaborata, pe baza codului onoarei si a memoriei patriliniare, autoritatea administrativ-militara-sacerdotala era focalizata si radia din asezarile fortificate de resedinta.
Analiza comparata a celor doua focare de civilizatie pe linia conceptiei defensive, a relevat si in acest caz primatul esteticii in Mediterana si al eficientei in Transilvania. Daca fortificatia monumentala din Mycene era dificil de cucerit, cea din Bunloc era dificil de asediat; daca la Mycene te avantajeaza, ca aparator, zidurile iscusit ridicate, in Bunloc te avantajeaza terenul. Daca la Mycene zidurile sunt ciclopice, la Bunloc suprafata este – cu perimetrul vital ce inchide o suprafata de 80ha si perimetrul strategic cu o valoare dubla.
Tactic, Bunlocul are un avantaj: dupa strapungerea perimetrului vital, lupta se poate continua prin hartuire in masivul Piatra Mare si se poate reveni cu o contraofensiva de succes. In cazul fortificatiilor clasice de acropola, lupta se incheie pentru aparatori cand cei care ataca au intrat in cetate. Acest tip de fortificatie si conceptie mai sunt intalnite intr-un singur loc din Iudeea antica, la Gamala. In acest loc din Iudeea, Vespasian a fost cel mai aproape de moarte dar ingeniozitatea si masina de razboi romana au invins.
Amploarea lucrarilor de fortificatie si conceptia tactica din Bunloc, sugereaza o aparare sustinuta de minimum 3000 de combatanti, fapt ce se rasfrange asupra numarului populatiei generale din zona si justifica incadrarea Bunlocului in categoria Asezarilor Fortificate de Resedinta. Daca Bunlocul a fost cucerit, aceasta s-a intamplat fie sub presiunea a minim 10000 de combatanti, fie sub asediul cu mijloace si tactici mult avansate.
Iata cum prin descoperirea din Martie 2005 a Bunlocului ca Zona de Interes Arheologic ne aflam astazi in situatia de a pune in valoare dupa modele verificate si functionale in Vest, una dintre cele mai puternice si complexe fortificatii ridicate acum 3500ani in Europa Epocii Eroice, descrisa de Homer.
2. Trasee turistice
1. Predeal (Cioplea) – Poiana Stanii Pietricica – Varful Piatra Mare. Marcaj: cruce rosie. Durata 3 ½ – 4 ore. Traseul este moderat, accesibil tot timpul anului. larna in sectorul superior exista pericolul avalanselor.
2. Predeal (Cioplea) – Timisu sec de Sus – Poiana Stanii Pietricica Marcaj: punct albastru. Durata: 2 – 2 ½ ore. Traseul este moderat, inaccesibil iarna.
3. Statiunea Timisul de Sus – CascadaTamina – Varful Piatra Mare. Marcaj: banda albastra. Durata: 3 ½ – 4 ½ ore. Traseu moderat vara, dificil iarna.
4. Cabana Dambul Morii – Cheile “Sapte Scari” – Cabana Piatra Mare. Marcaj: banda galbena. Durata: 3 – 3 ½ ore. Traseu dificil, inaccesibil iarna. La “Sapte Scari” exista o varianta de ocolire a cheilor marcata cu punct rosu cu durata de jumatate de ora si un traseu de legatura cu Drumul Principal, marcat cu triunghi albastru cu durata de 1 ora.
5. Cabana Dambul Morii – Cabana Piatra Mare – Varfui Piatra Mare (Drumul Principal). Marcaj: banda rosie. Durata: 3 ½ – 4 ore. Traseu moderat, accesibil tot timpul anului. In sectorul Cabana Piatra Mare – Varful Piatra Mare, iarna existä pericol de avalanse.
6. Cabana Dambul Morii – Drumul Tiganilor – Drumul Principal. Marcaj: punct rosu. Pe ultimii 300 m marcaj banda albastra (traseul 11). Durata: 2-2 ½ ore. Traseul este moderat.
7. Cabana Dambul Morii – Cabana Bunloc. Marcaj: triunghi albastru. Durata: 1 – 1 ¼ ore; traseu usor, accesibil tot timpul anului.
8. Sacele (Cabana Baciu) – Cabana Bunloc – Valea Musatului – Valea Garcinului. Marcaj: triunghi rosu. Durata: 3 – 3 ½ ore. Traseu moderat, accesibil tot timpul anului; iarna dificil.
9. Sacele – Valea Baciului – Cabana Bunloc. Marcaj: banda albastra. Durata: 1 – 1 ½ ore. Traseu usor, accesibil tot timpul anului.
10 Sacele (Cartierul Turcheg) – Valea Morii – Valea Garcinului Mic – Cabana Piatra Mare. Marcaj: triunghi galben. Durata: 5 ½ ore, in sens invers 4 ore. Traseu usor pana in Valea Garcinului, in continuare dificil; iarna inaccesibil.
11. Cabana Bunloc – Pestera de Gheata – Cabana Piatra Mare. Marcaj: banda albastra Durata: 3 – 3 ½ ore. Traseu moderat vara, greu accesibil iarna.
12. Sacele – Valea Garcinului – Varful Tilfa – Culmea Rentea. Marcaj: banda albastra. Durata 3 ½ – 4 ore. Traseu moderat, accesibil tot timpul anului.
13 Sacele – Valea Garcinului – Valea Ramura Mica – Culmea Rentea. Marcaj: banda galbena. Durata: 3 – 3 ½ ore. Traseu usor, accesibil tot timpul anului. La Cabana Renjea nu au acces turistii.
14. Sacele – Culmea Tilfa – Culmea Rentea. Marcaj: banda rosie. Durata: 2 ½ – 3 ore. Traseu usor, accesibil tot timpul anului. La Cabana Rentea nu au acces turistii.
15. Cabana Piatra Mare – Poiana Stanii din Pietricica – Culmea Clabucet. Marcaj: triunghi albastru. Durata: 3 ½ – 4 ore. Traseu moderat; iarna nu este accesibil in portiunea de sub Piatra Scrisa la cabana Rentea nu au acces turistii.
16 Cabana Susai – Lacul Rosu – Culmea Clabucet. Marcaj: triunghi rogu. Durata: 3 ½ – 4 ore. Traseu usor, accesibil tot timpul anului. La cabana Rentea nu au acces turistii.
3. Canionul “7 Scari”
Canionul Sapte Scari este un defileu sapat in calcare jurasice din partea vestica a muntilor Piatra Mare, in judetul Brasov, Romania. Lungimea lor este de 160 metri cu o diferenta de nivel de 58 de metri, la o altitudine de 948 metri. Defileul este format din sapte trepte cu inaltimi intre 2.5 si 15 metri, care dau ii dau numele si care se transforma in cascade cand volumul de apa al paraului Sapte Scari, afluent de stanga al Sipoaiei, este ridicat. Traseul poate fi parcurs cu ajutorul unor scari, nefiind nevoie de echipament specializat.
Sapte Scari adancite in calcare jurasice, pastreaza urmele evolutiei morfologice recente a intregului masiv. Epigeneza accelerata a determinat adancirea in conglomerate cretacice si apoi in calcare jurasice a paraului, avand ca rezultat formarea unor rupturi de panta (cele sapte cascade) ce se succed pe talveg (inaltimi de 2,5 – 15 m) si au la baza marmite. Evolutia vaii s-a produs pe traseul complex al unei retele de falii si diaclaza, ce au deschis conditii pentru aparitia unor tuburi de presiune din care se pastreaza marmitele laterale etajate pe versanti, de varsta cuaternara.
Accesul principal se face dinspre localitatea Timisul de Sus si Dambul Morii, de pe drumul national DN1 (traseu banda galbena), in aproximativ o ora de mers.
4. Alte obiective turistice
- Piatra Mare
- Muntele Cailor
- Cascada Tamina
- Pestera de gheata
- Bunloc
- Barajul pe raul Tarlung
5. Sarbatori locale, traditii si obiceiuri
Zilele Sacelelor (Santilia, Festivalul feciorilor) – Santilia este o veche sarbatoare a mocanilor din Sacele, care are loc pe 20 iulie, in ziua de Sf. Ilie, intr-un loc cunoscut ca Poiana Anghelescu. Este foarte legata de viaţa şi munca mocanilor din Sacele, care strabateau mari distanţe cu turmele lor de oi. Specific acestei sarbatori este oferirea de cadouri fetelor cu care urmau sa se casatoreasca, furci de tors şi tipare pentru caş, crestate cu maiestrie. Dupa ce işi duceau turmele in munţi, ei nu mai aveau voie sa mai coboare in sat, şi nici sa fie vizitaţi de soţii sau de iubite. Scopul sarbatorii „Santilia” era de a face schimb de produse şi de cunoaştere a tinerilor in vederea casatoriei.
Astazi sacelenii sarbatoresc timp de doua zile prin spectacole artistice specifice celor trei etnii: romani, maghiari si sasi, consuma produse traditionale si participa la targuri.
Sarbatoarea ceangailor de Sf. Mihail – Este organizata in fiecare an in jurul datei de 29 septembrie de catre etnicii maghiari din localitate. Reprezinta o ocazie pentru locuitorii asezarii si turisti de a lua cunostinta cu portul traditional, mestesugurile si traditiile ceangailor (Din maghiara: csangp. Este denumirea etnografica si populara a populatiei de grai romanesc si maghiar, de religie romano-catolica sau evanghelica luterana).
Balul Placintelor – Reprezinta intalnirea mocanilor saceleni, care se tine anual odata cu lasarea secului. Cu aceasta ocazie se prepara celebrele placinte mocanesti cu branza sarata, reteta care s-a raspandit azi in toate tinuturile romanesti.
Ziua Recoltei – Ca si in alte asezari ale Tarii Barsei, in Sacele s-a pastrat obiceiul de a sarbatori in luna octombrie Ziua Recoltei. Sarbatorea ia aici forma unui Festival al mestesugurilor, in care vechile mestesuguri ale breslelor sunt reinviate.
Ocupatiile traditionale ale locuitorilor zonei au fost dintotdeauna oieritul, prelucrarea laptelui si a pieilor animalelor, mestesugaritul casnic (confectionarea de topoare, cutite, stofe, tesaturi si imbracaminte: cioareci si zabunele cu gaitane).
Dupa primul razboi mondial, s-au infiintat mici unitati industriale, astfel ca, la sfarsitul primei jumatati a secolului XX, functionau in Sacele 2 mori, 2 gatere, 1 atelier de mobila, 3 darace de lana, cateva mici ateliere de incaltaminte si imbracaminte.
Dupa 1990 au inceput sa se dezvolte si alte alte activitati economice, o mare amploare luand comertul. De asemenea, s-au infiintat si dezvoltat firme care activeaza in domeniul prelucrarii lemnului (gatere si fabrici de mobila), serviciilor auto, al prelucrarii carnii si in alte sectoare industriale si servicii.
Numarul total de firme care erau inregistrate pe teritoriul municipiului Sacele este de aproximativ 1000, aproximativ 500 de asociatii familiale si ONG. In zona exista cateva asociatii agricole precum si numerosi producatori agricoli, care valorifica potentialul agricol si zootehnic al zonei.
Localitatea dispune de materii prime necesare dezvoltarii unor anumite sectoare economice cum ar fi:
- Prelucrarea lemnului (cantitatea de masa lemnoasa ce se poate exploata anual de pe teritoriul municipiului Sacele fiind de 73.520 mc). Compozitia pe specii este urmatoarea : 47% fag , 28% molid , 19% brad , 3% pin , 3% diverse ).
- Prelucrarea produselor agrozootehnice (suprafata de teren agricol fiind de 9434 ha, din care 2881 ha teren arabil si 6553 ha fanete si pasuni; in zona se cultiva in special cartofi, sfecla de zahar, grau, secara, orzoaica, ovaz, porumb, plante de nutret).
Municipiul Sacele este situat in partea de sud-est a Judetului Brasov , in imediata vecinatate a Municipiului Brasov fiind strabatut de DN1A (Brasov – Valenii de Munte – Ploiesti) si de DN1 (Bucuresti – Brasov , principala artera nationala).
Primaria Municipiului Sacele
Strada Libertatii, nr. 17, cod 505600
Telefon: 0268276164
Fax: 0268273091
Email: primaria@municipiulsacele.ro
Web: www.municipiulsacele.ro
