Depresiunea Brasov este o depresiune intracarpatica de origine tectono-eroziva, situata pe raul Olt si afluentii sai: Barsa si Raul Negru. Este limitata de Muntii Bodoc si Baraolt la nord, de Muntii Ciucas, Barsei, Bucegi si Piatra Craiului la sud, de Muntii Vrancei la est si Persani la vest. Suprafata depresiunii este de circa 1.800 km². Relieful este unul de piemonturi, sesuri, terase si lunci.
Datorita prezentei a doua zone de ingustare si anume Poarta Sanpetru (cu o latime de circa 7 km, cuprinsa intre Dealul Lempes si Tampa) si Poarta de la Reci (lata de 8 km cuprinsa intre localitatile Anghelus si Magherus), Depresiunea Brasovului se imparte in trei subdiviziuni cu o orientare aproximativa NE-SV: Tara Barsei la vest, Depresiunea Sfantu Gheorghe in centru si Depresiunea Targu Secuiesc la est.
Tara Barsei (in germana Burzenland, maghiara Barcaság), denumita si Depresiunea Curburii Carpatice sau Depresiunea Brasovului este o regiune istorica si etnografica din sud-estul Transilvaniei, cu Brasov cea mai importanta localitate.
Nume
Denumirea provine de la raul Barsa / Barsa Mare (in germana Burzen), care se varsa in raul Olt. Barsa Mare, formata din confluenta a doua brate Barsa Grosetului si Barsa Tamasului, are printre afluenti si Barsa Fierului si Barsa lui Bucur. Birsa (barsa) este o piesa-brat care sustine plazul plugului (var. birta) este cuvant autohton.
De la Barsa, numele regiunii a carei capitala este Brasovul (ambele nume avand probabil aceeasi origine), a derivat birsan (barsana) care desemneaza lana lunga si aspra (turcana).
Geografie
Tara Barsei este o depresiune dispusa in interiorul arcului Carpatic, reprezentand partea estica a depresiunii Brasovului. Este delimitata de localitatea Apata la nord, Muntii Piatra Mare, Postavaru si localitatea Bran la sud, Muntii Persani si Magura Codlei la vest si raurile Tarlung, Raul Negru si Olt spre est.
Relief:
Tara Barsei este o depresiune situata la circa 400 – 550 m deasupra nivelului marii. Ea include o serie de munti (Postavaru – 1.802 m, Tampa – 960 m, Magura Codlei – 1.294 m) si dealuri (Lempes, dealurile Brasovene, dealurile Branene, dealurile Sacelene). Culmile inconjuratoare au inaltimi mai mari.
Genetic, Tara Barsei este de origine tectonica, formata prin fracturarea si scufundarea repetata a unor fragmente centrale ale Carpatilor de Curbura, catre sfarsitul pliocenului. Ulterior prabusirii, apele au invadat aceasta groapa, formand un lac in care, de-a lungul vremii, s-au adunat straturi sedimentare de sute de metri grosime. La inceputul cuaternarului apele s-au retras, fiind drenate de catre Olt, prin defileul de la Racos, catre lacuri mai mari existente in Transilvania. Relieful este modelat in continuare de agenti externi de eroziune precum si de acumulari torentiale si fluviatile. De asemenea, o mare influenta asupra reliefului au avut-o si cele patru mari glaciatiuni. Dupa sfarsitul acestora, o buna parte din terioriul Tarii a ramas mlastinos si salbatic, evoluand cu timpul catre o depresiune cu cateva lacuri mai mari.
Azi, Tara Barsei prezinta trei zone distincte:
- o suprafata inalta, la 550 – 600 m deasupra nivelului marii, de coline piemontane marginale (piemonturile Zarnestilor, Sohodolului, Sacelelor). Acestea sunt alcatuite din nisipuri si pietrisuri, fiind foarte permeabile si uscate. Prezinta la baza o puternica panza freatica, provenita de la apele de infiltratie;
- o suprafata joasa, sub 550 m, de campie piemontana, formata in urma acumularii cuaternare. Este umeda si mlastinoasa, strabatuta de numeroase paraie, patura de sol fiind destul de fertila;
- o suprafata de lunca aluvionala inundabila, situata in imediata vecinatate a Oltului.
Masivul Postavaru, este alcatuit din calcare jurasice si conglomerate cretacice, avand un pronuntat profil de piramida. El inconjoara statiunea Poiana Brasov, pe latura ei nord-vestica, printr-un brau de munti cu aspect de maguri – Muntii Poienei Brasovului. Un pinten al Postavarului, intins catre N-NE, il reprezinta muntele Tampa, formatiune calcaroasa ce se ridica la 400 m fata de municipiul Brasov.
Magura Codlei este alcatuita in principal din conglomerate, gresii si marnele flisului cretacic.
Soluri:
Zonele de munte din cadrul Tarii Barsei prezinta soluri brune acide (in Postavaru si Magura Codlei, pe platforma Branului) si, local, soluri litomorfe, reprezentate prin rendzine si rendzine brune (in Postavaru si in Magura Codlei).
Pe piemonturile colinare submontane predomina solurile podzolice argiloiluviale si cele brune podzolite (piemontul Sohodolului, piemontul Vladeni – Crizbav – Maierus – Apata). In general, aceste soluri prezinta o fertilitate scazuta, exploatarea agricola realizandu-se cu mijloace de ameliorare (ingrasaminte chimice si naturale etc.).
Sesul piemontan este mai fertil, fiind alcatuit in parti aproximativ egale din soluri brune eumezobazice (treimea sudica), cernoziomuri levigate redzinice si cernoziomuri redzinice (treimea mijlocie) si lacovisti.
In lunca Oltului din dreptul Feldioarei se regasesc cernoziomuri argiloiluviale si levigate, obiectul unor intense exploatari agricole. Restul luncii Oltului, precum si malurile raurilor mai mari prezinta soluri aluviale de lunca, precum si aluviuni crude, cu o fertilitate destul de ridicata, dar si cu exces de umiditate.
Gradul de fertilitate al solurilor variaza de la VI, in lunca Oltului, la XI, in zonele muntoase, compact acoperite de paduri.
Ape:
Cel mai important rau al Tarii Barsei este Oltul. Acesta intra in zona in dreptul localitatii Lunca Calnicului, de unde urca spre nord si iese in dreptul localitatii Apata. In sesul depresionar barsan, pana la Bod, Oltul prezinta numeroase meandre, precum si brate parasite si o lunca inundabila considerabila. Albia sa depaseste rareori zece metri in latime, iar adancimea variaza intre 0,5 si 4 metri. Debitul raului in dreptul localitatii Feldioara atinge in medie 30 m³/s, insa primavara, conditionat de factorii de clima, poate ajunge pana la sute de m³/s. Spre exemplu, in 1932 s-a inregistrat o puternica unda de viitura provocata de topirea intensa a zapezilor, care a dus la inregistrarea, in dreptul localitatii Feldioara, a unui debit de 358 m³/s si a unui volum de circa 740 milioane m³.
Teritoriul Tarii Barsei este strabatut de o serie de rauri repezi de munte ce se scurg in Olt. Datorita faptului ca gura lor de varsare estea apropiata izvoarelor, debitul acestor rauri de munte este mic. Totusi, pantele sunt accentuate, mai ales in zona muntoasa, ceea ce determina puteri de eroziune si transport pronuntate. De la est la vest, acestea sunt:
- Raul Negru cu
- Tarlung
- Barsa, cel mai lung afluent al Oltului din Tara Barsei si din judet, avand 68,4 km si un debit de 2,9 m³/s la Zarnesti. Aceasta cu:
- Turcu
- Sohodol
- Ghimbasel, avand debitele 1,8 m³/s la Rasnov si 2,8 m³/s la varsare. Acesta cu:
- Timisul Sec
- Canalul Timis
- Scheiu
- Sanpetru (sau Durbav)
- Homorod cu:
- Vulcanita
- Crizbav
Apele freatice se afla la o adancime de buna calitate (1 – 2 m pana la 10 – 15 m), la baza formatiunilor calcaroase, avand un debit de pana la 6 l/s si un grad de mineralizare de cca. 0,5 g/l.
Cu timpul, o mare parte din lacurile Tarii Barsei au disparut. Cea mai importanta apa statatoare din depresiune, Complexul piscicol Dumbravita, se afla la 6 km departare de comuna cu acelasi nume. Mlastina eutrofa ce face parte din complex este o arie protejata de interes european. Alte amenajari piscicole se intalnesc la Prejmer, la Harman, si pe lunca Oltului, intre Feldioara si Rotbav.
Pe raul Ghimbasel a fost construita o microhidrocentrala, iar pe Tarlung, in aval de Sacele, un baraj artificial, care alimenteaza cu apa Brasovul si celelalte localitati din zona.
Clima:
Clima Tarii Barsei este temperat continentala, caracterizandu-se prin nota de tranzitie intre clima temperata de tip oceanic si cea temperata de tip continental. Amplitudinile termice sunt mari, frecventele ingheturilor tarzii si timpurii sunt ridicate, regimul pluviometric este de tip continental, iar cel eolian — moderat.
Magura Codlei reprezinta un veritabil barometru pentru locuitorii Tarii Barsei. Atunci cand nori negri se aseza deasupra acesteia, se anunta vreme defavorabila.
Precipitatii:
Precipitatiile atmosferice variaza de la 747 mm in zona Brasov, la sub 20 mm in zona Bod. Indeosebi vara, ploile torentiale sunt destul de frecvente, fiind insotite de grindina si traznete, ducand la aparitia viiturilor pe rauri. Aceste precipitatii depasesc uneori valoarea de 200 mm. Numarul mediu anual al zilelor cu precipitatii este de 135 zile la Bod si 142 zile la Brasov. Intr-o iarna obisnuita, ninsorile cad circa 35 de zile pe an. Numarul mediu de zile cu straturi de zapada este de aproximativ 61 de zile in Brasov si 93 zile in Poiana Brasov.
Temperatura:
Temperatura medie la Brasov este de 7,8°(Celsius). In luna cea mai rece, aceasta este de -3,9°C, iar in luna cea mai calda +17,8°C.
Bodul detine recordurile de temperatura din judet, minima fiind chiar cea absoluta pe tara. Astfel, pe 25 ianuarie 1942 s-au inregistrat -38,5°C, iar pe 9 septembrie 1946 +37,2°C.
Inversiunile de temperatura nu sunt rare in aceasta zona. Treptele piemontane prezinta, de regula, temperaturi mai ridicate decat treapta inferioara a depresiunilor. Masele de aer rece se acumuleaza aici datorita muntilor inconjuratori, care impiedica o miscare a acestora. Totodata, iarna, se intampla de multe ori ca temperatura din Poiana Brasov sa ajunga pana la +15°C (la soare), oferind posibilitatea efectuarii de bai solare. In perioadele cu regim baric anticiclonic inversiunile termice se extind pana in zona alpina.
Vanturile:
Depresiunea Barsei nu prea este strabatuta de vanturi, curentii de aer fiind slabi ca intensitate. Directiile predominante sunt sud-vest si nord-est. Vanturile dinspre vest aduc ploi, in timp ce vanturile din nord si nord-est pastreaza timpul frumos. Pe versantul estic al Persanilor apar, in timpul primaverii, miscari de aer cu caracter de föhn, numite popular „vantul mare”. Acesta topeste zapada in doar cateva zile.
Flora:
Datorita conditiilor topografice si climatice, inversiunile de vegetatie constituie un fenomen des intalnit in zona Postavarului. Astfel, in Poiana Brasov, la altitudinea de 1.050 m, gorunul creste alaturi de molid. Tot aici, si in prelungire, pe Tampa, bradul patrunde adanc in zona gorunului, iar molidul coboara pana sub 800 m, la Noua. Speciile de foioase impaduresc zonele deluroase din aceasta zona. Sunt de remarcat fagul, cu variatiile sale, si alunul. In trecut, depresiunea era acoperita cu intinse paduri de stejar. Azi mai pot fi intalnite cateva palcuri langa Cristian si la Poiana Narciselor, declarata rezervatie naturala. Pe langa narcise, in locul din urma se mai intalnesc si alte specii rare, ca bulbucii de munte, tamaioare, stanjenelul siberian si altele.
In mlastina eutrofa de langa Dumbravita sunt de remarcat speciile de stuf precum si flora din cuaternar. Aici se gasesc cateva specii de plante rare precum daria, trifoistea, galbeneaua, adoleanul, bulbucii de munte sau bumbacarita. Mlastina eutrofa de la Harman adaposteste alte specii azonale, precum jimla (care nu se intalneste nicaieri altundeva pe glob), daria, coada iepurelui (singurul loc din tara unde poate fi vazuta) si altele. Ambele mlastini sunt un mediu propice pentru plante carnivore, cele mai intalnite fiind roua cerului, foaia grasa si otratelul baltilor.
In padurea Prejmer, printre stejari, cresc laleaua pestrita si garoafa de munte.
Prezenta acestor specii la Prejmer, Harman si Dumbravita demonstreaza faptul ca pe teritoriul Tarii Barsei au fost raspandite relicve glaciare. Restrangerea lor in jurul izvoarelor reci s-a produs o data cu evolutia climei si a solului catre starea actuala.
Fauna:
Fauna Tarii Barsei este asemanatoare celei existente in Europa Centrala. Dintre toate, fauna de mamifere este puternic reprezentata.
Prin padurile de conifere si foioase salasluiesc animale caracteristice: ursul brun, cerbul carpatin, capriorul, lupul, mistretii, jderii, pisicile salbatice, rasii, vulpile, nevastuicile si dihorii. Dintre rozatoare: veveritele, parsul (mare, mai rar cel mic), soarecii. Zonele joase ale depresiunii sunt populate cu iepuri.
Pasari mai intalnite sunt potarnichea, vrabia si porumbelul, in padurea de langa Prejmer existand cateva specii ocrotite: vantureii, sorlita, sorecarii comuni, sorecarii de iarna, striga de Ural si huhurezul. De asemenea, in preajma Oltului se pot intalni rate salbatice si berze.
Reptilele sunt putine: vipera, sarpele de apa, soparlele. Amfibienii sunt reprezentati de salamandre, tritoni si broaste.
Ihtiofauna este bogata, atat in raurile de munte, cat si in Olt.
Coleopterele si lepidopterele sunt intalnite in aproape tot arealul Tarii Barsei.
Bogatiile naturale:
Resursele naturale subterane ale Tarii Barsei sunt putine, nefacilitand dezvoltarea unei industrii miniere puternice. Totusi, se gasesc unele bogatii de importanta economica, precum lignitul (in masivul Magura Codlei) sau materialele de constructie. La nord-vest de Zarnesti, pe valea Barsei Fierului, se gaseste un corp granodioritic, cu invelis periferic granitic. Rocile sedimentare, mai ales argilele comune si luturile se intalnesc in zona piemonturilor cuaternare, argila refractara — langa Cristian, marnele cretacice — in vestul Tarii (utilizate in industria cimentului), calcare in zona Apata si calcare triasice si jurasice in sectorul Codlea – Holbav – Vulcan si in Postavaru, in zona Rasnov – Cristian – Brasov.
Metale mineralizate (de zinc, plumb, cupru, fier, nichel, platina) s-au descoperit in cristalinul metamorfic din zona Holbav.
Langa Codlea se ivesc ape mezotermale (27°C), asemanatoare celor de la Baile Tusnad.
Padurile ocupa o zona intinsa in zona muntoasa si deluroasa a Tarii Barsei. Localitatile aflate in zona subcarpatica dispun de importante suprafete cu fanete si pasuni. De asemenea, in zona depresionara, sesul este prielnic culturii de legume si cereale precum si a plantelor industriale.
Rezervatii naturale si areale protejate:
Pe tot cuprinsul Tarii Barsei si al comunei Sercaia s-au pus sub ocrotire intinse suprafete de teren, care prezinta interes stiintific, social si estetic.
Cea mai cunoscuta rezervatie este Poiana cu Narcise din Dumbrava Vadului, avand o suprafata de peste 400 ha. Aceasta zona cu paduri de stejar si poieni multe se caracterizeaza prin abundenta narciselor, plante favorizate in primul rand de solul podzolic cu urme de mlastina si de umbra slaba a arborilor.
Complexul de mlastini eutrofe din Tara Barsei le reuneste pe cele de la Dumbravita, Stupini, Prejmer si Harman. Acestea sunt caracterizate de varietatile de plante relictare, nordice. Aici se intalnesc coada iepurelui, fanete cu caracter mezohigrofil, trestiisuri si cenoze care adapostesc jimla.
Rezervatiile cu ochiuri de vegetatie stepica, prezente pe versantii insoriti ai Muntelui Tampa si ai dealului Lempes, pastreaza o flora dintr-o perioada xeroterma (d. ex. rogozul pitic), precum si cateva endemisme. De asemenea, rezervatia naturala Tampa protejeaza si o serie de specii de animale si insecte.
Ocrotite mai sunt si baltile de langa Rotbav, in care se gasesc plante formate din relictul tertiar Stratiotes aloides.
Populatie:
Tara Barsei, impreuna cu Sercaia numara, potrivit recensamantului din 2002, 446.000 locuitori, din care Brasovul are 283.901. Acest numar reprezinta 74,81% din populatia judetului Brasov. Densitatea locuitorilor este de 155,30 loc./m², o medie superioara judetului. Cea mai slab populata comuna din Tara Barsei este Crizbavul, aceasta avand o densitate de numai 3,39 loc./km².
Impartire administrativa:
Tara Barsei se afla aproape in intregime in judetul Brasov, doar un mic colt aflat la varsarea Tarlungului in Olt apartinand de judetul Covasna. Pe acest spatiu se afla satul Bacel, care face parte din de comuna Chichis.
Pe teritoriul Tarii Barsei se afla trei municipii (Brasov, Codlea si Sacele), trei orase (Ghimbav, Rasnov si Zarnesti), precum si un numar de 13 comune (Apata, Bod, Bran, Cristian, Crizbav, Dumbravita, Feldioara, Halchiu, Harman, Maierus, Prejmer, Sanpetru si Vulcan). Comuna Sercaia, desi istoric este incadrata in Tara Barsei, geografic face parte din Tara Fagarasului. De asemenea, satul Carpinis, parte a comunei Tarlungeni, se afla tot pe teritoriul Tarii.
Lista localitatilor din Tara Barsei:
Municipii: Brasov, Codlea, Sacele
Orase: Ghimbav, Rasnov, Zarnesti
Comune, cu satele componente:
- Apata - Apata
- Bod - Bod, Colonia Bod
- Bran - Bran, Poarta, Predelut, Simon, Sohodol
- Cristian - Cristian
- Crizbav, Crizbav, Cutus
- Dumbravita - Dumbravita, Vladeni
- Feldioara - Feldioara, Colonia Reconstructia, Rotbav
- Halchiu - Halchiu, Satu Nou
- Harman - Harman, Podu Oltului (in afara Tarii Barsei)
- Maierus - Maierus, Arini
- Prejmer - Prejmer, Lunca Calnicului, Stupinii Prejmerului
- Sanpetru - Sanpetru
- Sercaia - Sercaia, Halmeag, Vad (in afara Tarii Barsei, dar dependente de aceasta)
- Vulcan - Vulcan, Colonia 1 Mai
Sate:
- Bacel, parte a comunei Chichis din judetul Covasna.
- Carpinis, parte a comunei Tarlungeni.
Istorie
Locuita din vechi timpuri, in 1211 regiunea a fost donata Cavalerilor Teutoni de catre Regele Andrei al II-lea al Ungariei pentru pazirea granitei de sud-est a Regatului Ungariei, impotriva cumanilor. Cavalerii teutoni au avut ca scop si convertirea romanilor la catolicism. Teutonii au ridicat numeroase castele in zona si au adus colonisti din Sfantul Imperiu Roman pentru a popula teritoriul. In 1224 cavalerii au incercat sa iasa din alianta cu ungurii si sa se subordoneze Scaunului Papal, iar ca urmare regele Andrei a evacuat ordinul in 1225. Desi teutonii au parasit zona si s-au indreptat spre Prusia, colonistii germani au ramas aici pana in secolul XX, intemeind unul dintre cele mai puternice districte – atat din punct de vedere militar, cat si economic. Odata cu Marea Unire de la 1918, Tara Barsei a intrat in componenta Romaniei.
Stema
Pe un scut de culoare albastra sau neagra este un crin argintiu acompaniat de doua stele (argintii sau aurii). Cateodata, deasupra scutului mai este reprezentata si o coroana trilobara.
Geografie
Vecini
Situat in partea centrala a tarii, pe cursul mijlociu al raului Olt, in interiorul arcului Carpatic si detinand 2,3% din suprafata tarii (5351 km²), judetul Brasov se invecineaza cu opt judete. La est se margineste cu judetul Covasna, in sud-est cu judetul Buzau, in sud cu judetele Prahova, Dambovita si Arges, la vest cu judetul Sibiu, iar in nord cu judetele Mures si Harghita.
Municipiul Brasov (resedinta judetului) este situat la 25°30′ longitudine estica si 45°45′ latitudine nordica cu o altitudine medie de aproximativ 600 m fata de nivelul Marii Negre.
Suprafata:
Judetul Brasov are o suprafata de 5.363 km², reprezentand 2,3% din suprafata tarii.
Relieful:
Relieful judetului este accidentat si creste in altitudine de la nord spre sud. La nord se afla Depresiunea Fagarasului si Depresiunea Brasov, despartite de catre culmile scunde ale Muntilor Persani, iar la nord-vest se intinde o parte din Podisul Tarnavelor. Spre sud se inalta versantul nordic al Fagarasului, care depaseste in unele locuri 2000 m altitudine, Muntii Bucegi, Piatra Craiului, Postavaru, Piatra Mare, Muntii Ciucas si o parte din Muntii Intorsura Buzaului.
Apele:
Cel mai important rau este Oltul, care strabate judetul pe o distanta de 210 km. Pe parcurs primeste: Baraoltul, Varghisul, Aita, Homorodul Vechi, Valea Mare, Raul Negru, Timisul, Barsa, Ghimbaselul, Sinca, Sambata, Vulcanita, Sebesul, Berivoiul, Breaza, Vistea si Rodbavul. In categoria apelor statatoare se inscriu lacurile glaciare din Muntii Fagaras (Urlea, Podragul) si cele antropice pentru alimentarea cu apa potabila a localitatilor.
Clima:
Clima judetului este temperat-continentala, mai precis caracterizata de nota de tranzitie intre clima temperata de tip oceanic si cea temperata de tip continental; mai umeda si racoroasa in zonele montane, cu precipitatii relativ reduse si temperaturi usor scazute in zonele mai joase. Pe varful Omul se inregistreaza cea mai joasa temperatura medie anuala (-2,6 °C) si cea mai ridicata medie de precipitatii anuale din tara. Temperatura medie anuala in judet este de 8 °C. Temperatura minima absoluta pe tara a fost inregistrata la 25 ianuarie 1942 in localitatea Bod (-38,5 °C). Vanturile nu prea strabat depresiunile, dar pe culmile muntilor ajung chiar si la 25-30 m/s. Vanturile de vest aduc ploi, iar cele dinspre nord si nord-est concura la pastrarea timpului frumos.
Fauna
Fauna este foarte variata, gratie multitudinii biotipurilor intalnite din valea Oltului pana pe crestele muntoase. Daca in mlastinile eutrofe ale Tarii Barsei se intalnesc numeroase specii interesante, unele relicte glaciare, ecosistemele xerofite de pe Tampa sau Dealul Cetatii sunt populate de numeroase specii de ichneumonide, etc. Apele de munte si de ses sunt populate de specii diferite de pesti (pastravi, lipan, mreana, etc.) iar in sistemele cu exces de umezeala, ca si in paduri, abunda specii de amfibieni, reptile, pasari (sorecarul comun, sorecarul incaltat, barza alba, barza neagra, vanturei, hereti, potarnichi, acvile, cocosul de munte, prundarisul de piatra) si mamifere (capra neagra, ursul, capriorul, mistretul, rasul, etc).
Transport
Reteaua cailor rutiere
Din judetul Brasov reteaua cailor rutiere totalizeaza 1.449 km. Dintre acestia, 398 km sunt drumuri nationale.
- Sosele internationale:
E60 – Brest – Nantes – Orléans – Basel (Bale) – Viena – Budapesta – Oradea – Cluj-Napoca – Brasov – Bucuresti – Constanta, cu prelungirea Poti – granita cu China
E68 – Szeged (Seghedin) – Nadlac – Arad – Deva – Sebes – Sibiu – Fagaras – Brasov
- Drumuri nationale:
DN1 – Oradea – Cluj-Napoca – Turda – Alba Iulia – Sebes – Sibiu – Fagaras – Brasov – Bucuresti
DN1A – Brasov – Sacele – pasul Bratocea – Valenii de Munte – Ploiesti – Buftea – Bucuresti
DN1J – Sercaia – Comana de Jos – Hoghiz
DN10 – Brasov – Harman – pasul Buzau – Buzau
DN11 – Brasov – Harman – pasul Oituz – Onesti – Bacau
DN73 – Brasov – Bran – Campulung – Pitesti
DN73A – Predeal – Paraul Rece – Rasnov – Zarnesti – Sinca – Sercaia
Reteaua cailor feroviare
Reteaua cailor feroviare are o lungime de 335 km, municipiul Brasov fiind unul dintre cele mai importante noduri de cale ferata din Romania. Din acesta pornesc sase ramificatii:
Tronsonul Brasov – Predeal – Bucuresti
Tronsonul Brasov – Sfantu Gheorghe – Gheorgheni
Tronsonul Brasov – Rupea – Sighisoara – Teius
Tronsonul Brasov – Fagaras – Sibiu – Vintu de Jos
Tronsonul Brasov – Harman – Intorsura Buzaului
Tronsonul Brasov – Zarnesti
Populatia
Populatia este asezata in 4 municipii: Brasov, Fagaras, Sacele si Codlea, 5 orase (Predeal, Rasnov, Rupea, Victoria, Zarnesti) si 43 de comune cu 150 sate.
Numarul total al populatiei la 1.07.2000 era de 628.643 locuitori dintre care barbatii reprezinta 307.151 si femeile 321.492.
In mediul urban traiesc 75,6% din locuitori, iar in cel rural 24,4%. Repartizati pe grupe de varsta locuitorii judetului Brasov se impart in urmatoarele categorii: 0-14 ani 17,1%; 15-59 ani 67,3%; 60 ani si peste 15,6%.
Densitatea populatiei este de 117,2 locuitori /Km².
Date generale:
- Total locuitori ………….. 596.642
- Populatie urbana ……… 440.701
- Populatie rurala ……….. 155.941
- Sex masculin ………….. 290.196
- Sex feminin …………….. 306.446
Populatia stabila pe orase:
- Municipiul Brasov ………….. 278.712
- Municipiul Fagaras ………… 38.125
- Municipiul Sacele ………….. 32.185
- Municipiul Codlea ………….. 24.570
- Orasul Predeal ……………. 5.270
- Orasul Zarnesti …………….. 25.796
- Orasul Rasnov ……………… 16.193
- Orasul Victoria ……………… 8.788
- Orasul Rupea ……………….. 5.664
- Orasul Ghimbav …………….. 5.398
Structura etnica:
- Romani …………………….. 87,3%
- Maghiari (si secui)……….. 8,7%
- Germani (si svabi, sasi)…. 0,8%
- Alte nationalitati ………….. 3,3%
Structura dupa religie:
- Ortodocsi ………….. 85,4%
- Romano-catolici ….. 3,9%
- Evanghelici ………… 2,6%
- Reformati …………… 2,5%
- Unitarieni …………… 1,1%
- Greco-catolici ……… 0,8%
- Alte religii …………… 3,7%
Scurt istoric
Prezenta din timpuri stravechi a omului in judetul Brasov este semnalata in numeroase puncte, inca din perioada anilor 60.000 – 40.000 i.Hr. Asezarile umane au persistat mai apoi, neintrerupt, traversand epoca pietrei cioplite, neoliticul, epoca bronzului si, in final, epoca fierului. Nenumarate piese decoperite (vase de lut, arme din diferite materiale, monede, obiecte de podoaba, unelte agricole si de mestesugarit etc.) atesta larga dezvoltare a civilizatiei locale.
In aceasta zona au locuit dacii cumidavensi, avand centrul principal la Cumidava (Rasnov). In aceasta perioada, zona judetului a cunoscut o vasta inflorire din toate punctele de vedere, atat materiale cat si culturale. Dupa epoca cuceririi romane, viata si-a continuat acelasi ritm, sub supravegherea Cohortei “VI Nova Cumidavensium Alexandrina”. Autoritatile de ocupatie au adus mesteri care au dezvoltat infrastructura, construind castre, apeducte si drumuri.
Dupa retragerea legiunilor aureliene, populatia autohtona care a ramas fara intrerupere a cunoscut populatii migratoare care au trecut prin aceasta zona atrase de bogatia locurilor. Cea mai pregnanta amprenta si-au pus-o triburile slave, asezate in numar mare, care au lasat o seama de marturii – mai ales in toponimii si hidronimii. Secolele X-XI marcheaza cristalizarea primelor formatiuni politice in zona Tarii Fagarasului si Tarii Barsei. Astfel, la 1003, ducatul lui Kean, care se intindea si asupra acestor teritorii, este cucerit de catre regele ungar Stefan. Ducatul lui Kean (stramosul lui Salanus) era intre Dunare si Tisa. El trebuie raportat, desigur, la dominatia Primului Tarat Bulgar in zona, dominatie care, fara sa aiba amploarea sustinuta de unii istorici, a fost, totusi, o realitate. Se pare totusi ca, vreme de doua secole, regalitatea maghiara nu si-a putut exercita suveranitatea deplina asupra acestor locuri, astfel incat abia dupa 1200 au putut fi colonizati sasii, secuii si teutonii. Multa vreme, romanii s-au condus dupa Jus valahicum antiqua lex, obiceiul pamantului, iar Tara Fagarasului a fost o feuda a Tarii Romanesti de-a lungul secolelor XIV-XV, cu drept de vama inca din secolul al XIII-lea . Pe la 1290, o oaste romaneasca pornita din Fagaras si condusa de legendarul Negru Voda “descaleca” in Tara Argesului, la Campulung Muscel, si pun bazele Tarii Romanesti de mai tarziu.
Atractii turistice
- Templul de la Sinca Veche – peste 7.000 ani vechime
- Municipiul Brasov si imprejurimile sale
- Rezervatia Naturala Tampa (singura din lume aflata in centrul unui oras)
- Muntii Fagaras
- Tigaile din Muntii Ciucas
- Complexul Piscicol Dumbravita
- Parcul National Piatra Craiului
- Poiana Narciselor de la Dumbrava Vadului, (rezervatie naturala), (momentan inchisa pentru conservare)
- Padurea Bogatii
- Bazalturile de la Racos
- Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplita de la Comana de Sus
- Pestera Comana
- Mlastina Harmanului
- Pestera Barlogul Ursului
- Pestera Valea Cetatii
- Pestera Liliecilor de la Pestera, comuna Moieciu
- Cheile Zarnestilor
- Vulcanii noroiosi de la Baile Homorod
- Muntele Postavaru
- Cascada Tamina si Canionul Sapte Scari din Masivul Piatra Mare
- Cheile Dopca
- Situl fosilifer Ormenis
- Microcanionul in bazalt de la Hoghiz
- Bisericile fortificate din Tara Barsei
- Manastirea Brancoveanu, Sambata de Sus
- Manastirea Franciscanilor, Brasov
- Cetatea Fagaras
- Castelul Bran
- Cetatea Rupea
- Cetatea Feldioara
- Cetatile taranesti de la Rasnov, Prejmer, Harman, Sanpetru
- Statiunile Poiana Brasov, Zizin si Predeal
- Turbaria de la Mandra, (Rezervatie naturala)
Diviziuni administrative
Judetul este compus din 4 municipii, 6 orase si 48 de comune.
Municipii: Brasov, Codlea, Fagaras, Sacele
Orase: Rupea, Rasnov, Victoria, Predeal, Zarnesti, Ghimbav
Comune: Apata, Augustin, Beclean, Bod, Bran, Budila, Bunesti, Cata, Cincu, Comana, Cristian, Crizbav, Dragus, Dumbravita, Feldioara, Fundata, Halchiu, Harman, Harseni, Hoghiz, Holbav, Homorod, Jibert, Lisa, Mandra, Maierus,
Moieciu, Ormenis, Parau, Poiana Marului, Prejmer, Racos, Recea, Sercaia, Sinca, Sinca Noua, Sambata de Sus, Sanpetru, Soars, Tarlungeni, Teliu, Ticus, Ucea, Ungra, Vama Buzaului, Vistea, Voila, Vulcan.
Brasov (in germana Kronstadt, in maghiara Brassó, in latina Corona; de asemenea pe hartile vechi trecut Cron∫tadt sau Braßov, in dialectul sasesc Kruhnen, Krűnen, Krinen) este resedinta si cel mai mare municipiu al judetului Brasov, Romania. Potrivit recensamantului din 2002, are o populatie de 284.596 locuitori, fiind unul dintre cele mai mari orase din tara (totusi in scadere in ultimele doua decenii din cauza exodului sasilor si a reducerii activitatii industriale). Conform ultimelor estimari oficiale ale Institutului National de Statistica, populatia municipiului Brasov era, in anul 2009, de 278.003 locuitori. Statiunea de iarna Poiana Brasov se afla la 12 km distanta de centrul municipiului, dispunand de o infrastructura dezvoltata pentru practicarea sporturilor de iarna. Patron al orasului este considerata a fi Fecioara Maria. Statuia acesteia se afla pe unul dintre contraforturile Bisericii Negre, indreptat spre Casa Sfatului, avand stema Brasovului sculptata dedesubt in relief.
Brasovul este cunoscut si datorita Festivalului International „Cerbul de Aur”, ce se tine aproape in fiecare an in centrul orasului. Acesta a avut pe scena sa nume celebre precum Tom Jones, Coolio, Ray Charles, Pink, Kylie Minogue sau Christina Aguilera.
Municipiul Brasov a reprezentat, de secole, unul dintre cele mai importante, puternice si infloritoare orase din zona. Datorita pozitiei geografice privilegiate si a infrastructurii sale de astazi, el permite dezvoltarea multor activitati economice, culturale si sportive.
