Locatia centrala in cadrul tarii de care se bucura municipiul Brasov fac din acesta un important punct de plecare pentru turistii din tara si strainatate. De aici se pot face excursii la Marea Neagra, in Bucovina, cu vestitele sale manastiri, in Maramures, pe muntii din lantul carpatic, in zona cetatilor dacice din Tara Hategului etc.
In municipiu, autoritatile au demarat un amplu proces de renovare a vechilor monumente si de transformare a acestora in puncte muzeale, in mare parte finalizat.
Cea mai buna vedere asupra orasului se poate obtine din varful muntelui Tampa (960m), unde se poate ajunge cu telecabina sau pe jos.
Muzee
- Muzeul de Istorie Brasov, aflat in Casa Sfatului
- Casa Muresenilor
- Muzeul primei scoli romanesti, din Schei, avand expusa prima carte tiparita in limba romana
- Muzeul Fortificatiilor din Tara Barsei, amenajat In Bastionul Tesatorilor
- Muzeul-restaurant Cetatuia, aflat In vechea fortificatie de pe Straja (Dealul Cetatii)
- Punctele muzeale din Turnul Negru, Turnul Alb si Bastionul Graft
- Muzeul de Arta
- Muzeul de Etnografie
- Muzeul Civilizatiei Urbane Brasov, deschis In 2009; primul muzeu de acest gen din tara.
Biserici si temple
- Biserica Neagra – construita Intre 1377 si 1477 pe locul unei vechi bazilici romane
- Biserica Sf. Nicolae – secolul al XIV-lea
- Biserica Sf. Bartolomeu – secolul al XIII-lea
- Biserica Sf. Martin de pe Straja
- Biserica Sf. Gheorghe, Infiintata Intr-un vechi conac de vanatoare
- Sinagoga
- Sinagoga Ortodoxa
Alte cladiri, monumente si locuri
- Poarta Ecaterinei, 1559
- Poarta Schei, 1827
- Troitele din Schei (cea mai veche datand din 1291)
- Aleea Dupa ziduri
- Piata Sfatului
- Strada Republicii din Brasov
- Strada Muresenilor din Brasov
- Promenada de sub Tampa
- Belvedere
- Casa Negustorilor din Brasov (Podul Batusilor sau Cerbul Carpatin)
- Strada Sforii
Parcuri si rezervatii naturale
- Parcul Nicolae Titulescu, Parcul Consiliul Europei, Parcul Trandafirilor, Parcul Sportiv Tractorul
- Scuarul Berzei, Scuarul Mihai Eminescu
- Gradina Zoologica din Noua
- Pietrele lui Solomon
In apropiere poate fi vizitat Castelul Bran sau bisericile fortificate din satele care inconjoara Brasovul.
Tampa (in maghiara Cenk, in germana Zinne, alternativ Kapellenberg) este un munte care apartine de masivul Postavaru, localizat in sudul Carpatilor Orientali (mai precis in Carpatii de Curbura) si inconjurat aproape in totalitate de municipiul Brasov. Inaltimea: 960m (dupa unele surse 995m), la aproape 400m deasupra orasului.
Muntele este alcatuit in principal din formatiuni calcaroase, formandu-se in urma procesului de incretire a scoartei terestre.
Mare parte a sa (150 ha) este declarata rezervatie naturala, datorita speciilor de animale (ursi, rasi, lupi, fluturi – 35% din totalul speciilor din tara noastra, pasari) si plante rare (crucea voinicului, obsiga barsana) care se gasesc pe acest munte. Pe Tampa se poate ajunge pe mai multe cai: exista cele 25 de serpentine, taiate in 1837 de catre Ocolul silvic al Brasovului, treptele lui Gabony, drumul Cavalerilor, vechi din vremea cetatii Brasovia sau drumul pentru masina de „la iepure”. Cei neobisnuiti cu drumetiile lungi pot lua telecabina, care face legatura intre cabana-restaurant Casa Padurarului de la poale si restaurantul Panoramic, aflat pe coama muntelui, in mai putin de trei minute. Privelistea din varful Tampei, de pe terasa de piatra construita in 1873 ori de pe cea a fostului restaurant Béthlen, ofera o splendida panorama asupra orasului, iar in zilele senine se poate observa intreaga tara a Barsei.
Etimologie
Sextil Puscariu si-a pus problema etimologiei cuvantului Tampa astfel: „cum se face insa ca romanii, care au de obicei pentru muntii lor denumiri atat de plastice, ca Omul, Babele, Strunga si alte nume ce se intalnesc in Bucegii apropiati, sa fi dat in cazul acesta numele atat de nepotrivit ce aminteste de cuvintele «tamp» si «tampit»?”. El preia explicatia lui N. Draganu, potrivit careia sensul original al Tampei e cel de „stanca abrupta”, cum sunt cele din varfurile muntelui (Tampa mare si Tampa mica). Cuvantul este stravechi in limba noastra, din epoca preromana, gasindu-se si in dialectele meridionale italiene si la albanezii din Calabria. Dar aceasta nu este singura teorie existenta.
In urma sapaturilor arheologice, se pare ca stramosii nostri, avand credinte uranianiene (zeii lor isi aveau salas in cer), au ridicat pe Tampa altare pentru sacrificii. La venirea romanilor, dupa ocuparea Daciei de catre Traian, atunci cand au gasit altarele de pe Tampa, in spiritul lui Saturn (zeul timpului) ar fi numit inaltimea „Tempus – Temporis”, perpetuand astfel traditia. Cu timpul denumirea s-a transformat In „Tempea – Tampa”. Cavalerii teutoni, cand s-au asezat aici ar fi tradus in limba germana numele vechi al cetatii, precum au facut si romanii. Astfel, „cetatea timpului” sau „cetatea lui Kronos” devine „Kronstadt”.
Constructii aflate pe muntele Tampa
Cele mai vechi urme de civilizatie de pe Tampa dateaza din vremea dacilor. Arheologii au descoperit pe Tampa o fantana cu oase din vremea lor, ceea ce demonstreaza ca aici s-a practicat un cult pagan.
Tampa a fost relativ ferita de calamitati precum alunecari de teren ori cutremure. Cele mai mari pagube au fost provocate de catre incendii, mai cunoscute fiind cele din 1689, 1731, 1860, 1880 si 1946.
Cetatea Brasovia (sec. XII – XIII)
Unul dintre cele sapte castele care a dat numele german al Transilvaniei: Siebenbürgen. Constructia aflata intre varful si saua Tampei se presupune ca ar fi fost ridicata in timpul cavalerilor teutoni, intre 1212 si 1218, iar daca nu, atunci cu siguranta intarita. La 1241 abia au timp cateva familii de brasoveni sa se adaposteasca in ea din calea navalirii tatarilor. In anul 1395, inaintea declansarii razboiului cu turcii, Mircea cel Batran si-a adapostit familia in cetate. Dupa 24 de ani, la 1421, cetatea devine loc de refugiu pentru populatia Brasovului, amenintata de sultanul Murad II. In acelasi an, cetatea este data ca zalog sultanului, turcii dominand de pe inaltime orasul. Fortificatia devine astfel periculoasa pentru brasoveni si intreaga zona. Dupa ce reusesc s-o rascumpere cu ajutorul lui Iancu de Hunedoara, orasenii decid daramarea acesteia. Pietrele rezultate au fost folosite la intarirea cetatii din vale, care tocmai se construia.
Cetatea se compune dintr-o incinta din piatra si un fel de mic bastion poligonal pe latura vestica, in varful Tampei. De-a lungul zidurilor se aflau mici turnuri de aparare. In interiorul zidului de sud s-a descoperit urma unor mici incaperi ce au generat ipoteza ca cetatea ar fi de epoca preromanica. In cetate mai exista o fantana adanca si o capela. Faptul ca din trei parti fortificatia era inconjurata de prapastii, iar a patra era bine aparata, faceau din aceasta una dintre cele mai inexpugnabile (greu de cucerit) cetati din Transilvania si Europa (de fapt, n-a fost ocupata niciodata, decat prin tratate).
Era deservita de o zona scheiana din vale, numita Cutun, de care era legata prin Drumul Cavalerilor. Costantin Lacea spunea prin 1910 ca „si astazi populatia romaneasca, in frunte cu costenii (locuitori de pe strada Coastei si cea a Costitei), condusi de Junii Curcani, ies a doua zi de Rusalii sus la Cetatea de pe Tampa, pe la Crucea din Cutun si petrec acolo. Batranii povestesc ca In tineretele lor se facea joc sus, in Cetatea de pe Tampa”.
Turnul Cutitarilor si Turnul Cizmarilor (sec. XV)
La poalele Tampei s-au construit in secolul al XV-lea doua turnuri de veghe, unite de cetate printr-un rand de ziduri, care se prelungeau, de asemenea, de la turnuri catre culmea muntelui. Probabil lasate in paragina incepand cu epoca armelor de foc, cele doua puncte de observatie au fost definitiv inlaturate In secolul al XVIII-lea (doua stampe din acelasi veac prezinta, pe rand, Tampa cu si fara ele).
Turnul Cutitarilor, aflat in dreptul Bastionului Tesatorilor, avea vederea deschisa inspre Schei. Astazi nu a mai ramas nici o urma din acesta. Turnul Cizmarilor, situat mai sus de Bastionul Postavarilor, domina Blumana si Curmatura (zona dintre Tampa si Dealul Melcilor). In zilele noastre se mai pot observa platforma pe care se afla precum si o buna parte din baza zidului de legatura ce strabatea muntele.
Crucifixul de pe Tampa (secolul al XVII-lea)
Pe harta intocmita de Giovanni Morando Visconti in 1699, deasupra Brasovului, pe varful Tampei, se poate observa o cruce. Acest lucru este confirmat de autorul sas Thomas Tartler, care precizeaza: „…era o cruce mare cu un crucifix, deoarece papistasii au numit Tampa Dealul Crucii (Kreuzberg)”. Crucea apartinea romanilor din Schei, care ridicau (cu sau fara aprobarea autoritatilor din cetate) cruci si troite In tot spatiul scheian, uneori chiar la distante foarte mici de zidurile orasului. O cronica situeaza data construirii acesteia pe 2 august 1696, dar o atribuie „tamplarilor” Imparatului Hussein.
Capela Sf. Leonard (secolul al XVIII-lea)
Pe la 1714 (dupa alte surse 1696 sau 1718), senatorul brasovean Johann Draudt, trecut la catolicism, a ridicat pe Tampa o capela, purtand hramul Sf. Leonard. Dupa edificarea acesteia, in mai multe randuri, hoti sau lutherani au jefuit sau pangarit lacasul de cult.
Se spune ca la 10 iunie 1737, a doua zi de Rusalii, la ora 3 dupa-amiaza, trasnetul ar fi lovit in capela, in fata altarului, pe un croitor german papistas si pe sotia lui, care se refugiasera acolo. Ar fi fost trasnit si cainele lor.
In timp, capela s-a ruinat. Multa vreme dupa aceea, Tampa a purtat numele de Dealul Capelei (germana Kapellenberg).
Vina pentru distrugerile provocate a fost aruncata deseori asupra romanilor din Schei: „Bald nachdem die Capele gebaut, haben die Wallachen die Thur erbrochen u. eins u. das andere daraus geraubt, die Thur aber hinunter geworfen…”, adica romanii din Schei i-au spart usa, pe care au aruncat-o in vale si au furat cateva obiecte din ea.
Monumentul rusesc din 1849
In 1849, dupa ce armata tarista a „pacificat” Transilvania, la initiativa domnului general-locotenent von Hassfort, s-a ridicat pe Tampa un monument in forma de piramida, cu inscriptia «Rusia et Austria unitae MDXXXIL». Acest monument a existat pana In 1869. Distrugandu-se din cauza intemperiilor (dupa alte surse din pricini mai omenesti, vezi mai jos), la 7 aprilie, comunitatea centumvirala cere magistratului «sa fie Inlaturate daramaturile monumentului rusesc prabusit de curand.
Iata ce spunea George Baritiu: „In octombrie si noiembrie 1849 trupele Imparatului Rusiei iesira succesiv din Transilvania fara a lasa in urma lor reminescente neplacute. Anume generalul Hasford, pre cat stete in Brasov, mijloci ridicarea unui monument deasupra cetatii, pe muntele Tampa, pe locul unde se vad ruinele unei capele vechi. Pe monument era pusa inscriptiunea: Russia et Austria unitae. Pe la 1861 maini dusmane au ruinat acel monument.”
Statuia lui Arpad (1896)
Cu ocazia implinirii a 1.000 de ani de la venirea triburilor maghiare in Pannonia, s-au ridicat statui impresionante in sapte orase ale vechii Ungarii, spre comemorarea evenimentului. Astfel, Iin anul 1896, pe Tampa s-a ridicat o coloana avand asezat pe capitel un personaj Infatisand un arcas din timpul dinastiei arpadiene. Pentru majoritatea cetatenilor Brasovului, aceasta statuie de 20 m a ramas ca fiind statuia lui Arpad, ducele care a condus triburile maghiare in Pannonia. Piatra a fost adusa, cu ajutorul unor funiculare, din Valea Cetatii, iar, pentru a preveni efectul intemperiilor, statuia a fost dotata cu un paratrasnet. Costul final pentru inaltare s-a ridicat la 22.585 florini. Documentele spun ca un anume Ilie Catarau impreuna cu Timotei Kirilov pusese dinamita la baza soclului in septembrie 1913, reusind sa-l deterioreze. Ruinele rezultate au ramas pe munte pana in 1966, cand au fost indepartate de autoritati. Astazi, capul statuii se afla In Casa Parohiei Evanghelice din Brasov, iar pe Tampa mai exista doar fundatia soclului.
Restaurantul din Grota Bethlen (1890)
In pestera din stanca Tampei a fost amenajat pe la 1890 un restaurant cu berarie, ce ulterior avea sa primeasca denumirea de Bethlen, dupa András Bethlen, ministru agriculturii maghiar care vizitase Brasovul in 1891. Zi de zi, arendasul care stapanea popasul pentru turisti urca cele 25 de serpentine ale Tampei, alaturi de magarusul sau cu sticlele in spinare. Seara, multi ramaneau sus sa admire orasul luminat noaptea. Extins printr-o terasa deasupra abruptului in 1905, dupa 1948 s-a numit „Cabana-restaurant Tampa”. Pe 23 martie 1977, in urma unui tragic accident din vina personalului, cabana a ars in intregime. Astazi se mai pastreaza doar terasa ce ofera o superba panorama asupra orasului si urme ale „cazilor” de piatra pentru racit sticle in mica pestera.
Casa de Tir (Schützenhaus) (1865)
Construita in 1865, Casa de tir (Schützenhaus, in germana) a reprezentat multa vreme o atractie pentru barbatii brasoveni. Pe langa functiunea sugerata de nume, Casa de tir mai avea si o pista de popice, precum si un restaurant bun, tinut de acelasi Geist care avea si localul de pe Tampa, din grota. In ultima perioada, petrecerile ramasesera singurele activitati ce aveau loc in acest local pavoazat cu trofee de vanatoare si manechine de cavaleri cu platose de otel. Cladirea a suferit un puternic incendiu in 1916 si a ramas in paragina multa vreme. Astazi, pe locul ei se afla Liceul Silvic «dr. Nicolae Rucareanu» din Brasov. In prezent, aceste terenuri sunt revendicate de catre Biserica Evanghelica din oras.
Apeductul orasului (1892)
Potrivit inscriptiei aflate pe constructie, „Apaductul Municipiului Brasov a fost executat in anii 1891 – 1892 dupa planurile si sub conducerea Inginerului-Sef al orasului, Christian Kertsch”, cel care va construi si vila cu acelasi nume din centrul Brasovului (astazi daramata; pe locul ei se afla cladirea «Modarom» si Hotelul «Capitol»). Apa era adusa, prin tevi de otel si tigla, tocmai de la mare departare, de dupa muntele Tampa. Datorita situatiei deplorabile in care se aflau tevile, precum si costurilor ridicate de inlocuire a retelei, municipalitatea a fost obligata sa alimenteze apeductul cu apa din oras. Totusi, multi oameni continua in zilele noastre sa creada ca iau “apa de izvor” de la apeduct si vin sa isi procure cantitati insemnate… Astazi, mergand pe langa munte inspre Rapa dracului, se mai pot observa conductele de tigla sfaramate, precum si o placa memoriala ridicata altui inginer al orasului, P. Bartusch.
Cabana-restaurant Casa Padurarului (secolul XX)
Renovata de curand, dupa ce a suferit un incendiu, «Casa Padurarului» este un restaurant rustic asezat la poalele Tampei, aproximativ la jumatatea aleei pietonale de acolo. Construit la inceputul secolul al XX-lea, servea ca popas brasovenilor care se plimbau pe Promenada de sub Tampa. De langa aceasta locatie porneste telecabina care, in mai putin de trei minute, face legatura cu restaurantul Panoramic, aflat pe culmea muntelui.
Tunelurile de comunicatii si adapostire a populatiei (sec. XX)
Dupa al doilea razboi mondial, a fost pusa in circulatie o legenda care spune ca in timpul primului razboi mondial ar fi existat un tunel care lega Casa Sfatului cu o pestera aflata pe Saua Tampei. Povestea spune ca, in acest tunel, au fost tinuti prizonieri germani, cu cele doua intrari blocate. Confirmarea primei parti ar duce si la adeverirea teoriei lacului subteran (secat, insa), caci altfel, la posibilitatile vremii, era imposibil sa se gaureasca un tunel pe verticala, masurand 350m, atat cat ar fi diferenta de nivel intre cele doua iesiri.
Ce se stie cu siguranta astazi este ca Tampa are in ea 3 sau 4 tunele dintre care numai unul circulabil in totalitate, in zilele noastre. Acesta din urma leaga Casa Sfatului de un turn al fostei cetati aflat la poalele Tampei (probabil Turnul Cutitarilor sau Bastionul Postavarilor). Toate acestea sunt inchise astazi cu grilaj, datorita pericolului de surpare pe care il prezinta. Un veteran de razboi povestea ca bombardamentele din 1943 – 1944 au blocat iesirea unui tunel de adapostire, ingropand de vii pe toti cei care se refugiasera acolo.
Releul de televiziune si Restaurantul «Panoramic» (anii ’70)
La inceputul anilor ’70, pe coama Tampei a fost construit un releu de televiziune, impreuna cu un restaurant. Azi, releul preia semnalul statiei de pe Postavaru si il retransmite brasovenilor (initial cu o putere de 10kW, pe lampi, azi doar cu 2kW), iar Restaurantul «Panoramic», aflandu-se intr-o pozitie privilegiata, ofera, din sala de mese, o panorama superba a orasului. Sub releu se afla si statia de sus a telecabinei. Inainte de 1989, la iesirea din statia telecabinei, turistii erau intampinati de un urias urs brun impaiat, ridicat amenintator in doua labe.
Povestile Tampei
Tunelul si lacul de sub Tampa
La inceputul anilor ’40, s-a pus problema saparii unui tunel pe sub Tampa, care sa faca legatura intre orasul vechi si cartierul Valea Cetatii. Din cauza izbucnirii razboiului, proiectul a fost abandonat, dupa primele incercari de sfredelire. In vremea comunismului, cand in Racadau au avut loc ample lucrari de constructie (peste 10.000 apartamente), problema tunelului a iesit din nou pe tapet: „apare ca imperios necesara strapungerea muntelui Tampa cu un tunel”. In viziunea planului din 1979, strapungerea s-ar fi realizat in partea estica, paralel cu strazile C-tin Dobrogeanu Gherea si Tampei. Cateva date de reper: lungimea: 842m; latimea: 9,8m; Inaltimea: 7,65m. Cantitatea rocii excavate: 100.000 m³. Cost total (in 1984): 163 milioane de lei. Potrivit specialistilor Consiliului Judetean Brasov, in 2003 suma a fost estimata la aproape 11 milioane de euro.
De-a lungul vremii s-a vorbit despre existenta, in interiorul muntelui, a sute de mii, sau chiar a milioane de hectolitri de apa, adunate intr-un lac (unii sustin ca sarat, iar altii – dulce). Spargerea muntelui pentru realizarea tunelului ar duce la inundarea orasului. Totusi, specialistii nu confirma existenta acestui ochi de apa.
Banca sapata in stanca
Pe aleea de sub Tampa, printre bancile de lemn, se gaseste si o banca mica, sapata in piatra. Se spune ca aceasta stanca s-a pravalit din inaltime, ingropand sub ea doi amanti care stateau imbratisati in acel loc. Acest lucru este atestat documentar, in 1817, precum si numele Anei Maria care a fost omorata de pietroi.
Orasul Stalin
In 19 august 1946 padurea de pe Tampa a suferit un grav incendiu. Cativa ani mai tarziu, dupa ce Brasovul a fost redenumit Orasul Stalin, s-a demarat o actiune de plantare a copacilor pe versantul dinspre oras astfel incat, cu brazi, sa fie scris distinct „STALIN”. Treptat, scrisul s-a „sters”, prin amestecul natural al speciilor, dar chiar si in zilele noastre, iarna, se mai poate distinge vag „ALIN”, venind dinspre sesul Tarii Barsei.
Poiana Brasov (in germana Schulerau) este o statiune pentru sporturile de iarna din Romania, fiind o atractie turistica de renume international, si un cartier al municipiului Brasov. Ea dispune de 12 partii de schi cu grade diferite de dificultate, terenuri de sport, un lac, discoteci, baruri si restaurante. Cazarea este asigurata in hoteluri de lux, pensiuni, vile sau cabane.
De asemenea, in Poiana se afla o statie de ambulanta si una de politie precum si un oficiu postal.
Statiunea este deasemenea recomandata pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru stari de epuizare si surmenaj fizic si intelectual, pentru anemii secundare si boli endocrine, pentru boli ale aparatului respirator. Deseori, iarna, temperatura ajunge la -15oC.
Poiana a fost din vechi timpuri destinatia drumetiilor si a practicarii sporturilor de iarna. Prima mentiune documentara a locatiei dateaza din 1427, in contextul activitatilor de oierit ce aveau loc aici. Schiorii au urcat Postavaru inca din 1895, iar in 1906 in Poiana a avut loc primul concurs de schi. Pana in preajma lui 1950, statiunea s-a mentinut in limitele dotarilor naturale. Doar cateva vilisoare sau cabane puteau fi zarite ici-colo. in 1951, la Poiana Brasov, au loc Jocurile Mondiale Universitare de iarna. Cu aceasta ocazie, se da in folosinta un modern hotel al sporturilor si primul teleferic – Poiana-Postavarul – pe o lungime de 2.150m. Urmeaza apoi alte si alte amenajari si dotari, care au adus Poiana la infatisarea cu care o cunoastem azi.
