Brasov este un nume romano-slav
„Intr-o lucrare din 1933, Nicolae Draganu constata ca numele Brasov era foarte raspandit in spatiul tarii noastre: intr-o comuna Ileni, intr-o alta comuna Rodj in judetul Timis in veacul al XV-lea.” In judetul Neamt se afla o padure si un hidronim Brasovana. Langa Vaslui existau o vale si un sat Brasovenita. Langa Buzau era Izvorul Brasovului si Poiana Brasovului. Langa Ialomita era toponimul ‘Brasovita, Nicolae Draganu atribuia toponimului o etimologie slavona (slava veche) in baza numelui propriu Brasa (cf. Brasevo – Sarbo-Muntenegreana si Braskov, Brastice Ceho-Bohemia. Sextil Puscariu “Dar de la Bratoslav mai avem o forma hipocoristica, Brasa, care e la baza numelui Brasov, precum a presupus N. Draganu”. I. Patrut, slavist clujean, il apreciaza ca un derivat din antroponimul Braso.
Profesorul Pavel Binder, intr-un studiu din 1964, explica faptul ca cele doua numiri, Corona si Brasov, se suprapun in timp: Corona desemna cetatea, iar Brasov imprejurimile. Aceste afirmatii atrag replica lui Alexandru Surdu, care apreciaza ca toponimul Brasov este totuna cu al cetatii Brasov. Totodata, socoteste ca fantezista interpretarea profesorului brasovean F. Philippi, conform careia cele doua denumiri, Corona si Brasov, se pot explica prin legenda regelui maghiar Solomon, care, ingropandu-si coroana langa un copac ar fi generat expresia slava „crono na brad tschop-lita”, astfel incat din crono deriva Corona, iar din brad – Bra(d)sov.
Unii cercetatori pun denumirea Brasovului in legatura cu raul Brasov. Fluvium Brassou este, intr-adevar, atestat intr-un document din 1360. Chiar cronicarul scheian Radu Tempea afirma ca „Brasovul s-a numit pe numele apei ce-i zice Brasovia”. Pavel Binder plaseaza raul insa in Tara Barsei si nu la poalele Tampei, probabil raul Ghimbav. Totusi, se pare ca raul despre care se vorbeste nu e altul decat actualul parau Graft, care, pana a fi canalizat, venea din Schei involburat si mare.
Alti cercetatori deriva numele de la cetatea Brasovia de pe Tampa, ideea fiind propusa in 1874 de F. Philippi si reluata in 1928 de G. Treiber si E. Jekelius. Astfel, ei localizeaza Brasovul initial in cetatea de pe Tampa, de unde s-ar fi transmis mai apoi asezarii din vale. Etimologic, ei considerau numele Barasu ca provenind din slavonul baras, insemnand „cetate” sau „adevar”. Totusi, G. Kisch incearca in 1929 o noua derivare a celor doua toponime, Corona si Brasov, dupa lucrarea lui F. Philippi: krun, care ar fi insemnat „ienupar” sau „bradisor”, de unde numele de Braseu > Bra(d)seor.
Daca se accepta varianta G. Kisch si F. Philippi, atunci trebuie mentionat ca bradul (arhaic *bradzŭ) este un hidronim raspandit si apartine fondului autohton (traco-dac) al limbii romane.
Brasov poate reprezenta o forma autohtona Brasus este un antroponim autohton atestat de inscriptiile din Dacia Romana.
O alta ipoteza presupune ca denumirea orasului provine din cuvantul bulgaresc Bara-su, care in limba turca a bulgarilor inca neslavizati insemna „apa tulbure”.
In secolul IX, bulgarii si-au extins puterea asupra slavilor si romanilor din Transilvania dar nu este nici un motiv sa presupunem ca o parte a bulgarilor s-ar fi stabilit in Transilvania, ci numai ca Transilvania a fost sub influenta conducatorilor bulgari pana la invazia maghiarilor.
Pana in sec. X-XI, grupul de populatie slava a fost asimilat de catre populatia locala romaneasca.
Ipotezele transformarii lui [barasu] (slavon, turc etc.) in [brasov] nu respecta regulile si legile fonetice ale limbii romane (de exemplu nu se explica pierderea vocalei [a] din [bara]) Atestarea [Barassu] din 1252, apare intr-un text latin si pare a fi o epenteza cu ocazia transcrierii in latina a numelui regiunii (vezi Fr. Killyen)
Etimologistul Alexandru Cioranescu considera numele Brasov in legatura cu birsa /barsa, variante birta /barta.
In general se considera ca, in stadiul in care se afla cercetarea etimologiei si a istoriei Brasovului din partea filologilor si istoricilor, problema etimologiei Brasovului este inca deschisa oricaror concluzii.
In 1353 stema Brasovului consta dintr-o coroana cu fleuroane in forma de crin, insotita de o floare de crin. Din 1429 a aparut si trunchiul de copac aflat sub coroana. Impreuna, aceste simboluri sunt arme vorbitoare, adica sugereaza prin desen numele cetatii (Corona). Stema actuala a municipiul Brasov, aprobata de Consiliul Local in anul 1996, contine un scut albastru pe care apare un trunchi de copac cu 13 radacini argintii — cele 13 comune ale Tarii Barsei — care ies dintr-o coroana aurie cu trei lobi — simbolul puterii. Scutul este timbrat de o coroana murala de argint, formata din sapte turnuri — insemnul specific pentru municipii resedinta de judet. Semnificatia in ansamblu a stemei este „Intelepciunea si Puterea conduc de-a pururi Cetatea”. Stema a fost aprobata de catre Comisia Nationala de Heraldica, din cadrul Academiei Romane.
Steagul Brasovului, adoptat de Primarie, este realizat din matase alb-argintie si are pe cele doua fete stema municipiului. Deasupra stemei sunt inscriptionate cuvintele „MUNICIPIUL BRASOV”, iar sub stema „Deo vindici Patriæ”. Totusi, steagurile existente difera intrucatva de prevederile hotararii consiliului local. Pe steag se afla doar stema municipiului, sub care, cu litere groase rosii, scrie BRASOV. Aceste elemente se intalnesc doar pe aversul steagului, reversul ramanand alb.
Mai exista si un steag neoficial, propus de Consiliul Judetean, steag care dateaza din 1600. Este realizat dupa o copie a acestuia aflata la Potsdam, in Germania. A reprezentat un cadou pentru imparatul Rudolf al II-lea din partea lui Mihai Viteazul.
Astfel, pe fundal visiniu (probabil purpuriu initial) delimitat, sus si jos, de doua benzi galbene, se afla, intr-un cerc albastru delimitat de o impletitura aurie, stema Brasovului, sub care scrie „CORONA” cu litere gotice. De deasupra si dedesubtul cercului central pornesc panglici galbene catre colturi. In mod curent, acesta este expus astazi in fata cladirii in care se afla Consiliul Judetean (respectiv Palatul Justitiei), pe Turnul Alb si la Belvedere, pe dealul Varte, deasupra Turnului Negru. Locul din urma beneficiaza si de iluminat festiv pe timp de noapte, in mod similar drapelului national de pe Tampa.
