Marturiile dezgropate indica prezenta unor mari culturi neolitice (celebra cultura Noua, Tei, Schnekenberg) pe teritoriul de azi al Brasovului apoi au urmat descoperiri din epoca bronzului
Mai tarziu, descoperirile arheologice au atestat existenta unor temple dacice in zona Pietrele lui Solomon, a unor depozite de alimente in Piata Sfatului, a unor asezari si cetati pe Dealul Melcilor si in cartierul Valea Cetatii. Majoritatea acestora au fost deteriorate sau distruse de catre autoritatile comuniste, in cadrul programului de sistematizare.
Pana spre secolul XIII al erei noastre, nici un document nu pomeneste de Brasov. Totusi, se remarca o continua locuire, mai ales in zona Schei sau Bartolomeu. Actualul municipiu s-a format prin unirea a mai multor nuclee: Bartholomä, Martinsberg, Cetatea (Corona), Schei, Blumana, Noua, Darste, Stupini.
1203: Traditia si cronicile calendarelor brasovene il considera ca an „in care s-a inceput zidirea Brasovului”. Totusi documentele si izvoarele sigure nu confirma aceasta data.
1211: Printr-o diploma a regelui maghiar Andrei al II-lea al Ungariei, Cavalerii Teutoni sunt asezati in Tara Barsei. Se pare ca au intarit cetatea Brasovia de pe Tampa.
1228: Se intemeiaza la Brasov o manastire de surori ale ordinului calugaresc al premonstratensilor, aflata langa Biserica Neagra de mai tarziu, avand ca patroana pe Sf. Catharina.
1234 – Corona: Cercetatorul Norbert Backmund a editat asa-numitul „Catalogus Ninivensis”, care contine o lista a tuturor manastirilor premostratense din Ungaria si Transilvania. 1234 corespunde cu anul in care abatele Fredericus cunoaste „Claustra Sororum «in Hungaria assignata est paternitas» Dyocesis Cumanie Corona”.
1241: Invazie tatara, prilej cu care este cucerita cetatea Sprenghi, ale carei inceputuri nu se cunosc (cel mai probabil pe locul unui vechi castru roman). Dupa retragerea tatarilor se construieste la poarta un turn hexagonal pentru aparare. Cetatea a fost distrusa doua secole mai tarziu, de catre invadatorii turci.
1252 – Barassu: In acest an, regele Bela al IV-lea doneaza „tera Zek”, comitelui Vincentiu, fiul lui Akadas, proprietate asezata intre pamanturile romanilor de Carta, cele ale sasilor „de Barasu” si cele ale secuilor de Sebus. Fr. Killyen, referindu-se la acest document, arata ca numele „Barasu” indica de fapt denumirea unui tinut intreg. Dupa afimatia sa, toate cele trei toponime la care face referinta documentul se refera la teritorii care inconjoara pamantul donat si nu la vreun oras. In acest caz „Brasov” se refera la o zona, iar „Corona” ar denumi localitatea.
1271 – Brasu: Acest toponim este atestat intr-un document latin, aflat in Arhivele Statului din Budapesta si o fotocopie la Institutul de Istorie Cluj, act prin care Stefan, regele Ungariei, aproba contractul dintre „Chyel comes, filius Erwin de Calnuk” si „Teel, filius Ebl de Brasu cognatus eiusdem”. Intr-un alt document emis de regele Ungariei, Venceslav, la 10 decembrie 1301, se confirma ca Detricus, fiul lui Theel sau Tyl de Prejmer, este in posesiunea localitatilor Mikofalva si Nyen (Teliu). Pe baza acestui document, precum si a altora, privind familia comitilor din Prejmer, nu este sigur daca denumirea de „Barasu” se refera la localitatea Brasov sau la Tara Barsei.
1288 – Braso: Este consemnat intr-un document latin, aflat in Biblioteca Bathyaneum din Alba Iulia, iar in copie la Institutul de Istorie din Cluj. Se dovedeste a fi primul act pastrat care a fost emis in Brasov, purtand mentiunea expresa: „Datum in Braso”, fiind emis de regele Ladislau al IV-lea.
Urmeaza mentionarea tot mai deasa a municipiului: Brasov (1294), Brassov (1295), Brasso (1309), Brassou (1331), Korona (1336) etc.
1323: Se intemeiaza manastirea dominicana in Braso.
1331: Apare prima atestare documentara a Districtului Brasov
1364: Brasovul primeste privilegiul pentru targ anual, urmat de privilegiul de „etapa si depozit” din 1369.
1377: Se incepe constructia bisericii Sf. Maria (sau Neagra, cum va fi numita dupa incendiu) pe locul unei mai vechi basilici.
1395: Mircea cel Batran si Sigismund de Luxemburg semneaza un tratat de alianta impotriva puterii otomane. Doi ani mai tarziu, regele Ungariei elibereaza un act care da dreptul Brasovului de a-si construi fortificatii de piatra, urmarind indeaproape ridicarea acestora.
1399: O bula a papei Bonifaciu al IX-lea (1389 – 1404) vorbeste despre biserica Sf. Nicolae din Schei si lasa sa se intrevada existenta unui locas de invatatura in jurul ei.
1421 si 1438: Invazie a turcilor. In urma acestor actiuni militare, prin tratat, dobandesc cetatea de pe Tampa.
1424: Blanarii brasoveni isi alcatuiesc primul statut dintre bresle. In 1798 la Brasov fiintau 43 de bresle, deservite de 1.227 mesteri. Ii putem aminti aici pe fierari, blanari, postavari, funari, curelari, cizmari, cutitari, cojocari (tabacari), macelari, aurari, cositorari, aramari, franzelari, olari, lacatusi, tesatori, armurieri, arcari, palarieri, lanari, argintari.
1434 – Prima mențiune istorica a Cetații Brașovia
1448 – 1453: Iancu de Hunedoara rascumpara si da ordin de distruge a cetatii Brasovia de pe saua Tampei, piatra si materialele de constructie ale acesteia fiind folosite la intarirea cetatii medievale a Brasovului din vale, cu opt bastioane dispuse din 110 in 100 metri, 4 (sau 5, in lumina descoperirilor recente) porti fortificate si 32 turnuri de aparare (numite si „de pulbere”). Cetatea avea doua sau chiar trei randuri de ziduri si era inconjurata de un sant de aparare plin cu apa.
Pentru detalii, vezi: Fortificatiile Brasovului.
1477: Este terminata Biserica Neagra. Din cauza lipsei fondurilor, cel de-al doilea turn al bisericii nu va mai fi construit niciodata.
1486: Brasovul si toata Tara Barsei intra in Universitatea Saseasca, prin confirmarea privilegiului Andreanum pentru toti sasii din Sibiu, Medias, Brasov si Tara Barsei.
1521: Judele Brasovului, Johann (Hans) Benkner, primeste de la Neacsu din Campulung, intr-o epistola scrisa in limba romana, vesti despre miscarile trupelor turcesti de dincolo de Dunare.
1524: Se construieste in lemn Cetatuia, o puternica fortareata de pe Dealul Cetatii. Curand, va fi cucerita si distrusa din ordinul lui Petru Rares, acesta punand bazele actualei cladiri din piatra. Incendiata in 1618, avea sa fie refacuta in 1625, adaugandu-i-se o fantana de 81 m adancime (1627) si patru bastioane la colturi (1630). A servit ulterior drept garnizoana pentru armatele habsburgice si inchisoare in perioada anilor 1940 – 1950.
1533: Umanistul Johannes Honterus infiinteaza prima tipografie din Brasov, urmata de primul gimnaziu din localitate, la 1544.
1546: La Brasov se infiinteaza prima moara de hartie din sud-estul Europei.
1559: Diaconul Coresi tipareste la Brasov prima sa carte in limba romana: „Intrebare crestineasca”.
1599: La 4 octombrie, Mihai Viteazul intra in Brasov unde isi uneste oastea cu trupele secuilor rasculati. In ziua urmatoare, voievodul primeste cheia orasului. Dupa cucerirea Transilvaniei, va tine prima dieta in Casa Sfatului.
1628: Protopopul Vasile din Scheii Brasovului scrie prima cronica locala cu subiect romanesc.
1688: Brasovenii se rascoala impotriva noilor autoritati habsburgice. Miscarea este inabusita, iar capii ei executati.
1689 21 aprilie: Un mare incendiu pustieste cetatea. Putine cladiri raman neatinse. Drept urmare acestei calamitati, autoritatile brasovene decid interzicerea constructiei caselor din lemn. Refacerea orasului a durat mai bine de un secol, timp in care si-a schimbat aspectul arhitectonic al fatadelor.
1731: Dascalul scheian Petcu Soanu tipareste primul calendar-almanah romanesc.
1757: Dimitrie Eustatievici scrie prima gramatica romaneasca. Este perioada de varf a activitatii dascalilor scheieni.
1804: Se introduce iluminatul public in interiorul cetatii prin instalarea felinarelor cu ulei.
1835: Se infiinteaza „Casa generala de economii” din Brasov, prima institutie de credit din Transilvania. Intre 1837 si 1867, primul director al acesteia va fi Peter Lange von Burgenkron.
1838: Apare, sub obladuirea imparatului de la Viena, ziarul „Gazeta de Transilvania”, in redactia lui George Barit. Este primul ziar romanesc din Marele Principat al Transilvaniei. Tot aici, tipareste si „Foaie pentru minte, inima si literatura”.
1848: Revolutia pasoptista cuprinde si Brasovul. Aici a fost redactat documentul programatic „Printipurile noastre pentru reformarea patriei”, de catre fruntasi de seama ai culturii si politicii moldovene (Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Costache Negri, Gheorghe Sion, Ion Ionescu de la Brad). Se cerea unirea tuturor romanilor intr-un singur stat. Romanii din Schei manifesta pe 11 aprilie pentru castigarea de drepturi politice.
1850: Este intemeiat Gimnaziul roman sub obladuirea mitropolitului de Sibiu Andrei Saguna, caruia ii poarta numele astazi.
1854: Intre Brasov si Sibiu s-a instalat o linie telegrafica.
1873: Pe 30 martie in Brasov patrunde primul tren. Ulterior, in 1879, avea sa fie data in folosinta si linia Brasov – Bucuresti.
1889: Brasovul dispunea de o centrala telefonica la care erau conectati 22 de abonati particulari. Exista o legatura telefonica cu Zarnestiul.
1891: Se introduce primul tramvai cu aburi la Brasov pe itinerariul Piata Sfatului – Gara Bartolomeu. Ulterior, locomotiva va fi inlocuita cu una pe baza de motorina.
1911: La 1 octombrie Aurel Vlaicu efectueaza un zbor cu noul sau aparat, decoland din curtea Gimnaziului „Andrei Saguna”.
1916: 16 august Armata Romana intra in Brasov. Dr. Gheorghe Baiulescu devine primul primar roman al Brasovului. Pe 8 octombrie, garnizoana romaneasca din oras este masacrata de catre inamic in asa-numita Transee a mortii din Bartolomeu.
1930: Este infiintata Uzina electrica, cu finantarea principalelor fabrici brasovene, nevoite pana atunci sa utilizeze generatoare proprii.
1940: In urma Dictatului de la Viena, Brasovul ramane Romaniei. Pe 10 noiembrie cutremurul puternic este resimtit si la Brasov (7,4° pe scara Richter)
1943: Pana in 1944 Brasovul sufera distrugeri insemnate din cauza bombardamentelor aviatiei americane.
1945: In ianuarie, sasii din Brasov sunt deportati in U.R.S.S.
Intre 8 septembrie 1950 si 24 decembrie 1960 s-a numit Orasul Stalin, dupa Iosif Vissarionovici Stalin, si a fost capitala regiunii cu acelasi nume. A fost declarat municipiu la 17 februarie 1968.
1960: Se inaugureaza cladirea Teatrului Dramatic
1968: Are loc prima editie a Festivalului International „Cerbul de Aur”.
1971: Se infiinteaza „Universitatea din Brasov”, prin unificarea Institutului Politehnic cu Institutul Pedagogic.
1977: Pe 4 martie se resimte un cutremur puternic (7,2° pe scara Richter). Ulterior au loc consolidari la Casa Sfatului, Poarta Schei, Liceul Sportiv si la alte cladiri afectate.
1986: 31 august: Cutremur de pamant (7° pe scara Richter)
1987: 15 Noiembrie Muncitorii brasoveni se revolta impotriva regimului comunist. Totul a pornit de la Intreprinderea de Autocamioane, unde lucratorii erau nemultumiti de neplata salariilor cuvenite si inasprirea conditiilor de trai. Li s-au raliat muncitori de la alte intreprinderi precum si o mare parte a populatiei orasului. Revolta a fost inabusita de fortele comuniste iar liderii ei intemnitati si supusi la torturi si deportari.
1989: 22 – 25 decembrie Revolutia. La Brasov au loc violente soldate cu numeroase victime.
1990: 30 mai: Cutremur de pamant (6,9° pe scara Richter)
2004: 27 octombrie: Cutremur de pamant resimtit moderat (6° pe scara Richter).
De-a lungul vremii, Brasovul a suferit numeroase calamitati, naturale sau antropice, ceea ce nu a impiedicat totusi dezvoltarea sa:
Cutremure: 1662, 1738, 1802, 1940, 1977, 1986, 1990, 2004
Furtuni: 1457, 1490, 1599, 1667, 1673, 1682, 1913
Incendii: 1461, 1519, 1689, 1718
Invazii: 1241 (tatari), 1421 (turci), 1438 (turci), 1658 (tatari)
Ciuma si alte boli mortale: 1495, 1510 – 1511, 1530 – 1531, 1572, 1588, 1602 – 1603, 1646, 1660, 1756.
