Dezvoltarea industrială a Brașovului a început în perioada interbelică, atunci când aici a fost înființată fabrica de avioane „I.A.R.” (1925). Aceasta a produs primele avioane românești, folosite în timpul celui de-al doilea război mondial împotriva Uniunii Sovietice. O dată cu terminarea războiului și venirea armatei rusești în Brașov, fabrica a fost desființată și transformată în uzină de tractoare, iar utilajele și echipamentul au fost confiscate, luând integral drumul Uniunii Sovietice. Astăzi, fabrica de avioane IAR funcționează lângă Ghimbav, producând elicoptere Puma după standardele europene.
În ceea ce privește industria alimentară, Brașovul are o veche tradiție a fabricilor de bere, începând cu cele ale lui Wilhlem Czell, cea de la Dârste și terminând cu „Aurora” de azi. Este de menționat și vechea fabrică de ciocolată „Poiana” (ulterior Kraft Jacobs Suchard) care intre timp a fost inchisa. Mai amintim fabrica de panificație „Postăvarul” și fabrica de produse lactate „Prodlacta”.
În 1921 la Brașov se înființa fabrica de locomotive și vagoane „ROMLOC”. După venirea comuniștilor la putere, fabrica a fost redenumită „Steagu Roșu” (astăzi „Roman S.A.”). Aceasta a fabricat numeroase modele de camioane, atât sub licență străină, cât și după design românesc. După 1989, firma brașoveană a încercat mereu să țină pasul cu cerințele europene, astfel că astăzi produce o gamă largă de autobuze, autoutilitare și autocamioane cu design nou și elegant.In prezent “Roman S.A.” apartine firmei “Prescon S.A.” din Brașov.
Alte firme importante în perioada interbelică erau Scherg (1823) de stofe, Schiel de utilaje hidraulice (1919), Teutsch de scule (1833) și Kügler de ciment. Actual ele se numesc Carpatex, Hidromecanica, I.U.S. și Temelia, sunt în majoritate firme cu capital privat și continuă producția.
În perioada comunistă s-au remarcat două mari intreprinderi: Uzina „Tractorul”, ce a produs diferite modele și tonaje de tractoare, și Intreprinderea de Produse Cosmetice „Nivea”, firmă care a monopolizat întreg Orientul Apropiat și Europa estică (blocul comunist) datorită raportului calitate/preț. „Beiersdorf” a fost prezentă în România încă din 1906, mai precis, de când compania „Samy Hornstein” din București devenea distribuitor unic al produselor „Beiersdorf”. În 1949, fabrica „Nivea” din Brașov a fost naționalizată, iar directorul ei, Tarția Vasilică, a suferit tortura aplicată de autoritățile de represiune brașovene, după care a fost trimis în temniță la Aiud. Datorită faptului că, după război, firmei germane i-a fost confiscată marca, chestiune reparată abia în 1997, în urma unui proces, Nivea Brașov a deținut, o vreme, monopolul asupra dreptului de utilizare a numelui său. Firma brașoveană nu mai există astăzi, locul ei fiind luat de fabrica „Colgate-Palmolive”, care ulterior a fost inchisa. Și alte companii străine și-au deschis laboratoare și centre de producție în Brașov de curând (d. ex. „GlaxoSmithKline”).
O importantă parte a economiei brașovene se bazează pe servicii, construcții, și industria ușoară.
Economia judetului Brasov este complexa, cu un pronuntat caracter industrial. La începutul anului 2001 numarul agentilor economici cu capital integral sau majoritar de stat se ridica la 79, din care 6 regii autonome si 73 societati comerciale. Numarul agentilor economici cu capital privat se ridica la 14.717.
Structura pe activitati a economiei celor 14.796 agenti economici din judet este urmatoarea:
- industrie – 1421 (principalele ramuri fiind industria constructoare de masini si cea a prelucrarii metalelor, urmata de industria chimica)
- agricultura si silvicultura – 229;
- constructii – 530;
- comert – 8.257;
- transporturi – 563;
- cercetare si proiectare – 185;
- turism – 773;
- informatica – 171;
- prestari servicii – 1.599;
- finante, banci, asigurari – 58.
În industria judetului Brasov, scaderea productiei industriale în perioada de dupa 1990, se datoreaza în primul rând existentei celor doua societati mari cu capital majoritar de stat, S.C. Tractorul S.A. si S.C. Roman S.A., unde numarul mare de salariati si câstigurile salariale ale acestora nu au avut corespondent în cresteri de productie si productivitate.
Scade continuu productia de autocamioane, tractoare, carne, lapte de consum, îngrasaminte chimice, dar creste productia de brânzeturi, bere, încaltaminte, rulmenti, motoare electrice de 0,25 kw si peste.
Exportul brasovean a fost în mare parte sustinut de marii agenti economici de stat care si-au pierdut treptat piata de desfacere, iar firmele nou aparute pe piata economica, desi unele dintre ele au avut o activitate prolifica, nu au reusit sa compenseze pierderea pietelor externe ale marilor agenti economici. O parte importanta a agentilor economici cu activitate de export lucreaza în regim lohn.
La 31.12.2001 fondul funciar se întindea pe o suprafata agricola de 297.367 ha reprezentând 55,5 % din totalul terenurilor din judetul Brasov, restul fiind ocupat de paduri, ape si alte categorii de folosinta. Terenul arabil ocupa 118.151 ha, pasunile 119.890 ha, iar fânetele, viile si livezile 20% din suprafata agricola (59.326 ha).
În agricultura judetului Brasov cresterea animalelor este puternic reprezentata, atât în sectorul de stat, cât si în cel privat.
În sectorul privat al agriculturii, existau la sfârsitul anului 2001 urmatoarele efective de animale: bovine 61.761 capete, din care 91,6% apartinând fermelor familiale; porcine total 56.749 capete, din care 87,8% în ferme familiale, ovine si caprine total 209.880 capete, din care 98,4% în ferme familiale; pasari total 1.776 mii capete, din care 23,4% în ferme familiale.
Sectorul privat al agriculturii din judetul Brasov detine ponderi mari în productia totala vegetala, astfel: la grâu 90,7%, la orz 87,6%, la orzoaica 95,0%, la ovaz 98,5%, la cartofi 94,5%, la sfecla de zahar 93,1%, acestea constituindu-se în culturi reprezentative pentru judetul Brasov.
Existenta înca a unor institute de cercetare, dar si intensificarea acestei activitati pe lânga universitati ar putea crea premizele unei dezvoltari tehnologice atât de necesare în procesul de retehnologizare. Exista în judetul Brasov 13 centre de cercetari specializate în domeniul agricol (sfecla de zahar, cartof, pajisti), în domeniul automobilistic sau al produselor refractare si metalelor. S-au înfiintat chiar si centre de cercetare private în domeniile arheologiei si medicinei.
Incepand cu anul 2004, economia brasoveana a inceput sa dea semne de crestere, odata cu revirimentul economiei nationale a tarii.
Incasarile la bugetele locale au crescut si datorita cresterii preturilor la terenuri si constructii, fapt care a contribuit si la cresterea nivelului de trai a locuitorilor.
In perioada 2004 – 2008 salariile au crescut, in special in sectorul bugetar, uneori nejustificat. In aceasta perioada s-a diminuat procentul companiilor din industrie care au ramas pe piata si a crescut numarul firmelor din sectoarele de contstuctii, servicii financiare si de turism.
Platformele fostelor mari uzine (Tractorul, Metrom, Rulmentul, Hidromecanica) au fost vandute, rand pe rand, lasand locul unor proiecte rezidentiale care vin in sprijinul cresterii orasului.
Singura companie care mai rezista pe piata este cea care a cumparat fosta uzina de camioane, dar care nu mai are productie de camioane si a vandut o parte din active.
O uzina de tractoare, cu capital chinez, a fost implantata langa Brasov, dar fara prea mult succes de piata.
Odata cu criza economica, economia locala a suferit un regres, in special datorita scaderii comenzilor in industrie si a intreruperii activitatii santierelor de constructii, din lipsa de finantare. Pretul proprietatilor a scazut, la finele anului 2010, la 50% raportat la sfarsitul anului 2007.
In prezent, zona Brasovului, ca si Romania in general, este o zona atractiva pentru investitori, in special pentru industrie, datorita salariilor mici, in comparatie cu cele din vestul Europei si o rata de taxare de 16% a profitului.
Incepand cu anul 2011, Guvernul Romaniei a reintrodus o masura de taxare cu 3% a veniturilor, care incurajeaza intreprinderile prestatoare de servicii.
Datorita faptului ca, in acest moment, pretul proprietatilor este unul acceptabil, dar mai ales a dorintei administratiilor locale de a dezvolta activitatea economica (prin diverse facilitati), zona Brasov este una foarte atractiva pentru investitii de orice fel.
