Cultura si invatamantul si-au croit loc in viata brasovenilor inca de timpuriu. Este destul sa amintim de Prima scoala romaneasca, din Schei, aparuta se pare inainte de 1399, cu seria sa de dascali (familia Tempea, Diaconu Coresi, Dimitrie Eustatievici etc.) si tiparnita proprie. Lucrarile aparute aici s-au raspandit in intreg spatiul romanesc. Totodata, preoti scheieni plateau sume, exorbitante uneori, pentru inzestrarea scolii si a bisericii Sf. Nicolae cu manuscrise si tiparituri. In cetate a activat in secolul XVI umanistul sas Johannes Honterus, care a infiintat o scoala, o biblioteca si o tiparnita. A editat numeroase carti, iar biblioteca sa a fost faimoasa prin colectia sa de incunabule. Din pacate, incendiul din 1689 le-a mistuit aproape in intregime. Incepand cu secolul XIX s-au inmultit scolile, au aparut teatre, publicatii, s-au organizat diverse serbari cu specific, au aparut telegraful si telefonul. Acest veac a dat brasovenilor crema intelectualitatii sale, prin familii precum cea a Muresenilor, Barit, Puscariu, dascalii de la Gimnaziul romanesc, profesorii de la liceul Honterus, grupati in majoritate in jurul Casinei romane, ori a ASTREI. Secolul XX a adus cinematograful, radioul, televiziunea, internetul. Astazi cultura si invatamantul sunt reprezentate si promovate cu succes in randul tuturor brasovenilor, prin cele mai diversificate mijloace.
Arhitectura brasoveana, este specifica, fiecare casa avandu-si pitorescul ei. Ridicarea constructiilor s-a facut, de-a lungul timpului, conform unor principii urbanistice bine stabilite, impuse de conditiile geografice ale Brasovului. Astfel, casele din Cetate se sprijina una pe alta, pe cand cele din cartierele exterioare sunt mai rasfirate.
Cu greu se mai pot intalni astazi cladiri vechi, datand de secole. Acestea au de regula un singur etaj, peretii exteriori sunt lipsiti de ornamente, iar ferestrele sunt mici, comparativ cu standardele actuale. Exceptand Biserica Sf. Bartolomeu (secolul XIII), Biserica Neagra (secolul XIV cu exceptia boltei si a acoperisului) si fortificatiile (secolul XV), se pot aminti Casa Jekelius, Biblioteca Honterus si Granarul orasului, toate datand din secolul XVI.
In Cetate, constructiile au fost ridicate conform unui plan urbanistic bine stabilit, impus de conditiile geografice in care se afla orasul. Aici, ca si in celelalte cartiere sasesti, casele „se sprijina una pe alta”, fiind lipite intre ele. Cele mai vechi case pastrate pana astazi prezinta bolte cu arcuri frante, specifice stilului gotic, ori curbate, caracteristice perioadei de trecere catre Renastere. Cea mai mare parte a constructiilor din Cetate au fost afectate de marele incendiu din 21 aprilie 1689, provocat de catre armatele austriece aflate in retragere. Dupa incendiu, ornamentele fatadelor sunt realizate potrivit barocului tarziu, rococoului vienez si clasicismului. Cu toate acestea, multe dintre vechile elemente renascentiste au fost scoase din locurile lor initiale si mutate, ori depozitate, in interiorul cladirii. Multe astfel de ornamente, cu inscriptii, pot fi intalnite la Muzeul Tarii Barsei, aflat in Bastionul Tesatorilor, sau in lapidariul din Biserica Neagra.
De asemenea, secolul XIX a adus o serie de prefaceri ale fatadelor, precum si aparitia a noi cladiri in locul celor vechi, care erau daramate. Predomina acum Art Nouveau-ul, neorenasterea, neobarocul si plastica eclectica. Iata cateva monumente reprezentative:
Casa Sfatului (1420 – secolul XVIII, cu schimbarea acoperisului baroc in 1910): gotic, renascentist, baroc
Biserica Neagra (1377 – 1477; secolul XVIII): gotic flamboyant, baroc
Casa Negustorilor (1539 – 1545): ridicata initial in stil renascentist, din care se mai pastreaza doar stema orasului si blazonul familiei Hirscher. A suferit transformari esentiale in anii 1840–1842, 1857. Aspectul initial se datoreaza restaurarilor din anii ’60.
Biserica Romano-Catolica Sfintii Petru si Paul (1776–1782), pe locul unei biserici gotice din secolul al XIV-lea (probabil a manastirii dominicane), reconstruita in sec. al XVIII-lea in stil baroc.
Biserica Sfantul Ioan, a calugarilor franciscani (secolul al XV-lea; cu transformari la inceputul sec. al XVIII-lea): gotic, baroc
Poarta Ecaterinei (1559) Poarta Schei (1827): clasic si neoclasic
Reduta (1893): neobaroc
Sinagoga (1901): stilul spaniol, cu elemente gotice si romanice
Sinagoga Ortodoxa
Vila Kertsch
Casa Baiulescu
Muzeul de arta
In Schei, casele pastreaza, pe langa plastica in stucatura, de factura baroca, portile traditionale din lemn, cu elemente de feronerie specifica, produsa de lacatusii brasoveni (de remarcat ciocanele de batut in poarta, in forma de sarpe).
Unele dintre ele, o data cu achizitionarea de catre domnii din Tara Romaneasca sufera o serie de transformari, capatand stilul brancovenesc sau baroc romanesc. Monumente reprezentative ar fi:
Biserica Sf. Nicolae, primul lacas de cult ortodox din Brasov (din lemn – secolul XIII; din piatra – 1495): gotic, renascentist, baroc
Prima scoala romaneasca din Brasov (din lemn – secolul XIV; din piatra – secolul XV; modificari esentiale in perioada 1760 – 1761): baroc si neobaroc
Colegiul National «Andrei Saguna» (1850): neoclasic
Biserica Cuvioasa Parascheva din Groaveri (1874 – 1876): clasic
Casa de pe strada Comuna din Paris, nr. 15, in stil baroc provincial. Initial, era acoperita, pe toata suprafata exterioara, cu scene biblice pictate. Astazi se mai pastreaza doar doua zone sterse, una reprezentand botezul lui Iisus Hristos.
In Brasovechi, casele sunt construite in acelasi spirit de economie teritoriala ca si cel din Cetate. Se remarca portile arcuite si casele traditionale din secolul XIX. Doar cateva case au rezistat mai mult timpului, datand din secolele trecute. Predomina barocul, in stucatura celor din secolul XVIII, si Art Nouveaul, la cele din secolul urmator.
Se remarca, de asemenea, monumentele:
Biserica Sf. Bartolomeu (prima jumatate a secolului XIII, construita sub inraurirea santierului de la Carta): romanic de tranzitie (cistercian), care imbina vechiul romanic cu goticul
Biserica Sf. Martin de pe Straja (pre 1522, probabil secolul XIII; transformari la 1792) si casa parohiala (care se presupune ca ar fi fost vechea primarie, cea anterioara secolului XV) (secolul XIII – XIV): gotic
Biserica Adormirea Maicii Domnului (1783): baroc
In Blumana, cladirile vechi sunt putine. Majoritatea dateaza de la sfarsitul secolului XIX, inceputul secolului XX. Predomina, cum era de asteptat, Art Nouveaul. Se remarca:
Bisericile evanghelice de pe strada Iuliu Maniu, numerele 2 si 20 (1777, respectiv 1783), care seamana foarte mult intre ele: baroc
In zona centrala, a institutiilor, cladirile au fost construite la inceputul secolului XX, in stilul Art Nouveau si neobaroc, specific monumentelor unguresti budapestane din aceeasi perioada. Mentionam aici Palatul Justitiei (Prefectura), Palatul Postei, Palatul Finantelor (Primaria), Palatul Soarelui, Vila Czell, Rectoratul.
Festivalul International „Cerbul de Aur” este un eveniment devenit traditie ce are loc an de an in Piata Sfatului din Brasov, care se organizeaza in lunile august-septembrie la Brasov. Desfasurat pentru prima data in 1968, festivalul a impus de-a lungul timpului vedete care s-au bucurat de mare succes in tara si in strainatate. „Cerbul de Aur” este un spectacol-concurs de interpretare ce urmareste promovarea talentelor din Romania si de peste hotare. Printre artistii straini ce s-au aflat pe scena festivalului se numara: Diana Ross, Sheryl Crow, Waldo, Tom Jones, Vaya con Dios, Coolio, Kenny Rogers, Ricky Martin, Kelly Familly, Simple Minds, etc.
Editia I 1968
Desfasurare: Festivalul s-a desfasurat intre 5 si 10 martie, in incinta Teatrului Dramatic. Directori: Tudor Vornicu si Ilie Manescu. Orchestra a fost condusa de maestrul Sile Dinicu. Televiziunea Romana s-a ocupat de organizare, ea fiind cea care a facut selectia concurentilor si a vedetelor. In prima zi a fost sustinut un recital de catre celebrul cantaret Constantin Draghici. Concursul propriu-zis a avut loc intre 6 si 9 martie. Pe data de 7 martie, TVR a scos revista oficiala a primei editii a festivalului, in cinci limbi. Aceasta continea interviuri cu vedetele participante, precum si biografia concurentilor. Aprecierile internationale au fost extraordinare, privind atat desfasurarea, cat si aranjamentul scenic. La incheierea Festivalului, pe 10 martie, oficialitatile romane au oferit o cina la restaurantul „Aro Palace” (pe atunci „Carpati”) concurentilor, vedetelor, juriului si jurnalistilor.
Prezentatori: Stela Popescu, Iurie Darie
Participanti: Anglia Niky Hilton, Austria Gerda Berndorf, Austria Marika Lichter, Belgia Jacques Hustin, Belgia Kalinka, Iordanka Hristova, Margarita Radinska, Cehoslovacia Josef Laufer, Elvetia Io Roland, Finlanda Maria Rung, Franta Guy Mardel, Republica Democrata Germana Ingo Graf, Republica Democrata Germana Rene Martin, Republica Federala Germania Nana Gualdi, Irlanda Patricia Cahill, Italia Adela Maffina, Iugoslavia Gaby Novac, Luxembourg Eric Thomace, Polonia Urszula Szipinska, Portugalia Mafalda Sofia, Romania Anca Agemolu, Romania Dan Spataru, Romania Margareta Pislaru, Scotia Roddy Mc. Neil, Suedia Michel, U.R.S.S. Nina Brodskaia, Ungaria Katty Kovacs
Castigatori:
Cerbul de Aur Belgia Jaques Hustin
Cerbul de Argint Cehoslovacia Josef Laufer
Cerbul de Bronz Belgia Kalinka.
Alte premii si mentiuni:
Scotia Rodney McNeal,
Iordanka Hristova,
Romania Margareta Pislaru,
Finlanda Marion Rung,
Polonia Ursula Szypinska.
Vedete in concert: Constantin Draghici, Los Machucambos, Gica Petrescu, Hugues Aufray, Caterina Casseli, Edith Pieha, Amalia Rodriguez, Rika Zarai, Rita Pavone, Maria Mitiieva, Bobby Solo, Jean Claude Pascal.
Editia a II-a 1969
Desfasurare: A doua editie a festivalului a avut loc la Brasov, intre 5 si 10 martie, cocktailul de primire fiind oferit de primarul Constantin Cartana, la Casa Armatei, cu o zi inainte. Festivalul a fost transmis de 25 de televiziuni din toata lumea. Festibalul a fost incheiat cu o cina la hotelul Aro Palace, la care au fost invitati participantii, vedetele din concerte, jurnalistii si membrii juriului.
Prezentatori: Sanda Taranu, Silviu Stanculescu (pe scena), Andrei Magura (radio)
Participanti: Anglia Cheral Clair, Anglia Grand Frazer, Belgia Serge Davignac, Margarita Dimitrova, Cehoslovacia Hania Pazeltova, Cipru Stavro Shialis, Danemarca Bent Warburg, Elvetia Midinette Jacqueline, Finlanda Aarno Raninen, Franta Frida Boccara, Republica Democrata Germana Dagmar Friederic, Republica Federala Germania Renate Kern, Republica Federala Germania Roy Black, Irlanda Gheorghi Doyle, Italia Renata Paccini, Italia Vincingnerro Salvatore, Iugoslavia Slobodan Stefanovici, Luxembourg Charlotte Leslie Diello, Olanda Conny Wink, Polonia Jacek Lesh, Romania Anda Calugareanu, Romania Luminita Dobrescu, Romania Mihaela Mihai, Spania Julio Iglesias, Suedia Kaare Sundalin, Ungaria Janos Koos, U.R.S.S. Maria Rozova.
Castigatori:
Cerbul de Aur Romania Luminita Dobrescu
Cerbul de Argint Cehoslovacia Hanja Pazeltova
Cerbul de Bronz Olanda Conny Vink
Alte premii si mentiuni:
R.F.G. Roy Black (premiul special al juriului)
Romania Anda Calugareanu (mentiune speciala)
Romania Mihaela Mihai (mentiune speciala)
Franta Frida Boccara (mentiune speciala)
Vedete in concert: Cliff Richard, Ilinca Cerbacev, Ghiuli Cioheli, Tereza Kesovija, Udo Jurgens, Waldemar Matuska, Barbara, Margareta Pislaru, Gigliola Cinquetti, Frankie Avalon, Mie Nakao si Juliette Greco.
Editia a III-a 1970
Desfasurare:
Prezentatori:
Participanti:
Castigatori:
Cerbul de Aur Olanda Thérèse Steinmetz
Cerbul de Argint Belgia Lise Marke (Belgia) si Romania Angela Similea (Romania)
Cerbul de Bronz Bulgaria Pasa Hristova (Bulgaria)
Vedete in concert:
Editia a IV-a 1971
Desfasurare: Manifestarea s-a tinut intre 5 si 7 martie si a debutat cu un cocktail la Casa Armatei (azi Cercul Militar). Festivalul s-a incheiat cu un spectacol folcloric.
Participanti: Anglia Kiki Dee, Austria Chris Eklund, Austria Eric, Belgia Nicole Jacquemin, Belgia Lili Castel, Mimi Ivanova, Cehoslovacia Helena Vondràckova, Danemarca Britt Vendelbo, Elvetia Eliane Dambre, Finlanda Lea Laven, Franta Frederique Vali, Tara Galilor Derek John Tilley, Republica Democrata Germana Regina Thoss, Republica Federala Germania Olivia Molina, Irlanda Dickie Rock, Italia Lorena Midi, Iugoslavia Saska Petkovska, Luxembourg Fausti, Norvegia Jan Høiland, Olanda Jerry Rix, Polonia Slawa Przybylska, Portugalia Lenita Gentil, Portugalia Maria Valejo, Romania Corina Chiriac, Romania Ruxandra Ghiata, Romania Catalina Marinescu, Scotia John O’Hara, Spania Dova, Suedia Ann-Louise Hanson, Ungaria Zsuzsa Koncz.
Castigatori:
Cerbul de Aur Suedia Ann-Louise Hanson
Cerbul de Argint Cehoslovacia Helena Vondràckova
Cerbul de Bronz (ex æquo) Romania Corina Chiriac, Belgia Lili Castel
Spania Dova (premiul special al juriului),
Romania Catalina Marinescu, Irlanda Dickie Rock, Romania Kiki Dee (mentiuni acordate de Radioteleviziunea Romana),
Olanda Jerry Rix (mentiunie de popularitate oferita de Municipiul Brasov),
Ungaria Zsuzsa Koncz, Mimi Ivanova, Belgia Nicole Jacquemin (mentiuni pentru cea mai buna interpretare a unui cantec romanesc oferite de Uniunea Compozitorilor din Romania), Tara Galilor Derek John Tilley (premiul tineretii oferit de U.A.S. din centrul universitar Brasov), Romania dirijor Sile Dinicu si Orchestra de muzica usoara a Radioteleviziunii Romane (diploma de onoare din partea juriului, pentru acompaniamentul de calitate), Romania regizor Alexandru Bocanet (diploma de onoare din partea juriului, pentru transmisiunea Festivalului in conditii excelente).
Vedete in concert: Doina Badea, Alain Barriere, Dalida, Sergio Endrigo, Lola Ivanovici, Enrico Macias, Massiel, Angela Similea, O. C. Smith, Doina Spataru, Thérèse Steinmetz, Charles Trenet.
Editia a V-a 1992
Desfasurare: Dupa 21 ani de tacere, Televiziunea Romana a readus la viata festivalul. Editia din 1992 s-a desfasurat intre 24 si 28 iunie. Pentru prima data in istoria festivalului, acesta s-a desfasurat in Piata Sfatului.
Prezentatori: Ricky Dandel, Bianca Brad, Tomi Cristin si Ruxandra Enescu
Castigatori:
Cerbul de Aur Indonezia Trie Utami
Vedete in concert: Patricia Kaas, Johnny Logan, Linda Martin, Riccardo Fogli, Sisters Sledge, Angela Similea, Gabriel Cotabita, Ricky Dandel
Editia a VI-a 1993
Prezentatori: Ricky Dandel
Castigatori:
Cerbul de Aur Lituania Arina Commodores
Vedete in concert: Toto Cutugno, Kylie Minogue, Jerry Lee Lewis, Dionne Warwick, Holograf, Nicu Alifantis, Ricky Dandel
Editia a VII-a 1994
Desfasurare:
Prezentatori: Bianca Brad, Beatrice Vornicu, Daniela Popescu, Cristina Stoica, Tania Budi si Ricky Dandel
Castigatori:
Cerbul de Aur Statele Unite Worthy Davis
Vedete in concert: Paul Young, David Palmer, Boy George, Culture Beat, The Commodores, Ray Charles, James Brown, Silvia Dumitrescu, Loredana Groza si Monica Anghel
Editia a VIII-a 1995
Prezentatori: Toni Grecu si Daniela Gamulescu
Participanti:
Castigatori:
Cerbul de Aur Rusia Cramps in The Leg
Vedete in concert: Scoala Vedetelor, Status Quo, 2 Unlimited, The Temptations, MC Hammer, Kenny Rogers, Gyuri Pascu si Belinda Carlisle
Editia a IX-a 1996
Desfasurare:
Prezentatori: Miruna Coca Cosma, Ricky Dandel si Hugo de Campos
Castigatori:
Cerbul de Aur Romania Monica Anghel
Vedete in concert: Tom Jones, Vaya Con Dios, Coolio, MN8, Soul II Soul, La Bouche, Monica Anghel, Silvia Dumitrescu, Loredana Groza, Adrian Daminescu, Stereo, Timpuri Noi
Editia a X-a 1997
Prezentatori: Andreea Marin, Tania Budi si Horia Brenciu
Castigatori:
Cerbul de Aur Indonezia Meiske Shakila Sherhalawan
Vedete in concert: Big Mountain, Masterboy, Sheryl Crow, Waldo, Diana Ross, Gheorghe Zamfir, Therese Steinmetz si Dan Spataru
Editia a XI-a 2001
Prezentatori: Ricky Dandel si Gianina Corondan
Castigatori:
Cerbul de Aur Romania Proconsul
Vedete in concert: INXS, UB 40, Soca Boys, Cyndi Lauper, Stefan Banica Jr., Holograf, Directia 5, 3rei Sud-Est
Editia a XII-a 2002
Desfasurare: 4-6 Septembrie
Prezentatori: Andreea Marin si Cosmin Cernat
Castigatori:
Cerbul de Aur Romania Paula Seling – Romania
Premiul I: Lash – Australia
Premiul II: Mike Peterson – Olanda
Premiul III: Millenium – Republica Moldova
Vedete in concert: Boyz II Men, The Kelly Family, Scorpions, t.A.T.u.
Editia a XIII-a 2003
Desfasurare: 20-22 August
Prezentatori: Vedetele TVR
Castigatori:
Cerbul de Aur Sha Baoliang – China
Premiul I: Sister K – Olanda
Premiul II: Nico – Romania
Premiul III: Kaffe – Bulgaria
Premiul de popularitate: Amit Z – Israel
Vedete in concert: Ricky Martin, Simple Minds, Paula Seling, Holograf, Vama Veche, Compact, Nicola, Nicu Alifantis
Editia a XIV-a 2004
Desfasurare: 23-25 Iulie
Prezentatori: Ioana Moldovan si Gabriel Coveseanu
Participanti: Soca Girlz (Olanda)
Castigatori:
Cerbul de Aur Eleanor Cassar – Malta
Premiul I: Slang – Romania
Premiul II: Anri – Georgia
Premiul III: Analia Selis – Argentina
Premiul de popularitate: Flag of Serbia.svg Madame Piano & Franco Massi – Serbia
Vedete in concert: Pink, Nino D’Angelo, Thomas Anders
Editia a XV-a 2005
Desfasurare: 21-23 Septembrie
Prezentatori: Cosmin Cernat si Ramona Badescu
Castigatori:
Cerbul de Aur Linda – Italia
Premiul I: Vanessa Quai – Vanuatu
Premiul II: Andra – Romania
Premiul III: Olivia Lewis – Malta
Premiul de popularitate: Flag of Israel.svg Giulia Nahmany – Israel
Vedete in concert: Natalie Imbruglia, Joe Cocker, Pavel Stratan, O-Zone, Zdob si Zdub
Editia a XVI-a 2008
Desfasurare: 3-8 septembrie 2008.
Prezentatori: Elvin Dandel, Alina Sorescu si Ruxandra Gheorghe.
Castigatori:
Cerbul de Aur Romania Razvan Krivach
Cerbul de Argint Suedia Biondo
Cerbul de Bronz Romania Toni Poptamas & Desperado
Premiul special al publicului: Annamari Dancs (Romania)
Premiul special al juriului: 3nity (Franta)
Vedete in concert: Iris si Directia 5 impreuna cu Angela Similea, Aura Urziceanu, Doru Tufis, Paula Seling, Gabriel Cotabita, Nicola, Laurentiu Cazan, Monica Anghel, Luminita Anghel, Mircea Baniciu, Marcel Pavel si Nico, Stefan Banica Jr., Paula Seling, Simply Red, Ruslana, Horia Brenciu si orchestra sa, Sava Negrean-Brudascu, Nicolae Furdui Iancu, Tiberiu Ceia, Florica Zaha, ansamblul „Joc” din Chisinau, Damian Draghici.
Editia a XVII-a 2009
Desfasurare: 2-6 Septembrie
Prezentatori: Mihai Constantin, Aurelian Temisan, Delia Budeanu, Alexandra Tararache si Raluca Hogyes
Castigatori:
Cerbul de Aur Italia Antonino Spadaccino
Cerbul de Argint Romania trupa The Marker
Cerbul de Bronz Norvegia Ovidiu Jacobsen
Premiul special al juriului: Malta Glen Vella
Premiul special al publicului: Norvegia Ovidiu Jacobsen
Premiul de excelenta pentru intreaga cariera: Statele Unite Steve Vai
Vedete in concert: Tiziano Ferro, Steve Vai, Hot Chocolate
Junii Brasoveni, Junii Brasovului sau si mai corect spus Junii din Scheii Brasovului si Brasovulvechi sunt un grup de calarasi din Scheii Brasovului, astazi cu functie ceremoniala, care, an de an, defileaza pe strazile Brasovului. Sarbatoarea lor reprezinta un complex de obiceiuri care combina practici pre-crestine cu manifestari crestine pentru a reda vechiul mit al mortii si renasterii rituale a timpului calendaristic.
In fiecare an, in Scheii Brasovului, in prima duminica de dupa Pastile Rasaritene — a Tomii — atat brasovenii cat si turistii asista la un spectacol cu elemente de mit, rit, ceremonial si magie. Este vorba despre defilarea junilor si manifestarea obiceiurilor pe care acestia le-au mostenit din timpuri stravechi. „Junii trebuie priviti ca un rest de epoca pagana, o straveche serbare de primavara, care serbeaza reinvierea naturii, invingerea soarelui asupra asprimii si gerului iernii, inceputul vietii noi… iar serbarea trebuie considerata ca un cult religios precrestin, confirmata si de imprejurarea ca ea se petrece tot timpul pe dealuri, fiind un obicei cunoscut inca de la daci” (Julius Teutsch, cronicar sas).
Obiceiul Junilor
In dimineata sarbatorii junii trec pe la vataf, armas mare si armas mic (serje), dupa care in jurul orei 10 se indreapta spre Piata Prundului (azi Unirii) din fata Bisericii Sfantul Nicolae, unde se aduna in jurul troitei lui Ilie Birt si canta Hristos a inviat din morti,apoi fiecare grup se indreapta spre intrarea geografica a fiecaruia grup in Piata Uniri unde sunt asteptati toate grupurile de junii pentru a se incolona si a porni calare spre Cetatea Brasovului.
Urmeaza incolonarea grupurilor dupa o ordine bine stabilita si devenita traditionala: mai intai Junii Tineri, urmati de Junii Batrani, Curcani, Dorobanti, Brasovecheni, Rosiori si Albiori. Coloana este deschisa de fanfara. Fiecare grup are in frunte vataful, urmat de stegar, incadrat de cei doi armasi. Vataful poarta lenta rosie pe piept, iar armasii mare si mic, albastra si galbena, formand astfel tricolorul, ca pe vremea cand aceasta era interzis. Plecand din Prund, Junii fac un popas la Troita Capitanului Ilie Birt, unde canta „Hristos a inviat!”, fiecare grup in parte, apoi coboara pe strada Muresenilor pana la Bulevardul Revolutiei, dupa care urca, ocolind pe strada Nicolae Balcescu, trec de „Poarta Schei”, in sus pe strada Capitan Ilie, strada Pe Tocile spre „Capul Satului” pe strada Podul Cretului si de aici la Pietrele lui Solomon.
Pe tot parcursul calatoriei, junii sunt intampinati de locuitorii Brasovului cu urale si aplauze, carora junii le raspund prin a-i invita sa-i insoteasca „la Pietri” ca sa petreaca in natura alaturi de ei.
Odata ajunsi la Pietrele lui Solomon, intr-un splendid amfiteatru natural, junii se raspandesc pe cele doua platouri la locurile amenajate din mosi stramosi, la mesele lor, care altadata erau niste ridicaturi de pamant (eminente romane), dar azi s-au asezat peste ele mese de lemn si metal. Petrecerea incepe prin iesirea la hora si aruncarea buzduganului, pe melodia cunoscuta ca „Hora junilor”. Urmeaza si alte jocuri: sarba, braul, breaza, batuta s.a., fiind invitate la joc si fetele. O data cu ora stabilita pentru inchierea manifertari grupurile de juni de incoloneaza in orindea stabiliata si stiuta si se indreapta spre Piata Uniri unde fiecare grup canta pentru ultima data Hristos A Inviat si apoi grupurile de juni se despart luand astfel sfarsit defilarea calare a junilor
Documentele atesta ca in anul 1931 existau sapte organizatii ale junilor, cea mai veche fiind cea a Junilor Tineri. Ultimul grup infiintat este cel din 1924 grupul Junilor Brasovecheni, format numai din barbati casatoriti.
Obiceiul junilor este considerat drept unul din ritualurile de initiere in randul feciorilor, el fiind inclus in ciclul „cetelor”. Intelesul termenului de „june” in Transilvania este cel de “tanar fecior neinsurat”.
Legat de acest ritual este si un obicei (de care batranii isi mai amintesc inca) care se incadreaza in cultul soarelui, de care pomenea si cronicarul german, ca simbol de nemurire pentru stramosii daco-geti. In ziua de Rusalii, barbatii, femeile, copiii si tot ce era transportabil la curte plecau de cu seara spre muntele Postavarul, dupa ce, in prealabil, vataful sau alti barbati de initiativa, bateau din poarta in poarta, folosindu-se de ciocanul, in forma de sarpe, prezent la fiecare poarta. Pe munte asteptau pana dimineata, pentru ca la aparitia soarelui, sa arunce cu ce aveau la indemana spre soare, ca nu cumva “varcolacii” sa rapeasca soarele. Era cultul soarelui de la daci, conservat simbolic in poarta maramuresana si in efigia stemei moldovenesti. Se stie ca getii credeau ca astrul datator de viata era mancat de balauri, iar acest cult al soarelui era celebrat mai cu seama primavara, incat este explicabila prezenta acestuia in obiceiul Junilor. Daca acest cult al soarelui nu se mai practica azi, in schimb ingroparea vatafului, insotit de un joc burlesc, “cateaua”, in care apare si un popa mascat, isi are sensuri care sunt cu greu intelese azi.
Grupurile Junilor
Exista mai multe grupuri de juni, dupa cum urmeaza: Junii Tineri, Junii Curcani, Junii Batrani, Junii Dorobanti, Junii Albiori, Junii Rosiori si Junii Brasovecheni.
1. Junii Tineri
Junii Tineri reprezinta vechea ceata a feciorilor, adevarati intemeietori ai obiceiului, fiind prezenti pe tot parcursul anului in ritualurile junilor. Atributul de „tanar” li s-a alaturat pentru a desemna deosebirea intre cei necasatoriti, care, prin casatorie erau obligati sa iasa din randurile companiei. In trecut, Junii Tineri, erau imbracati in haine obisnuite romanesti: o camasa alba, lunga pana mai sus de genunchi, fara guler, cu maneci lungi si largi. Aveau cioareci albi, stransi pe picior si erau incaltati unii cu opinci, altii cu cizme. Pe cap purtau palarii cu borul larg si calota rotunda. La brau erau incinsi cu serpare late „ghintuite”, in care purtau pistoale. Purtau mustati mari, rasucite in sus si pletele lungi pana la umeri. Se intelege ca pe vreme urata se imbracau mocaneste, cu cojoace si sarici.
Astazi ei poarta o camasa alba, cu creturi, lunga pana la genunchi, peste care pun un „flanel” cu maneci, acoperit de un „laibar” si de un „spenter” (haina si jacheta) de culoare vanat-inchis, cu nasturi de argint sau suflati cu aur. Cioarecii sunt tot albi, din dimie fina, iar in picioare, indiferent de anotimp, poarta cizme. Pe cap poarta palarii din catifea, impodobite cu panglici tricolore. Este o evidenta asemanare intre acest costum si cel al romanilor din tinutul montan al Orastiei, ceea ce confera o nota in plus a autohtoniei obiceiului, infirmand teoriile care sustin originea sud-dunareana a lui. Pentru iesirea calari la Pietrele lui Solomon, in trecut junii purtau doar „laibarul” fara „spentere”, indiferent de vreme, lucru pastrat pana astazi. Cei trei conducatori, (vataful, armasul mare si armasul mic) se deosebesc de restul companiei prin faptul ca palariile lor sunt impodobite cu „ruji” (cocarde), trei pentru vataf, de culoare rosie, doua galbene pentru armasul mare si una albastra pentru armasul mic si poarta panglici late in „banduliera”, de pe umarul drept in jos, pentru vataf rosie, respectiv galbena si albastra pentru armasi. La incolonare, rujile si panglicele formau tricolorul romanesc, interzis transilvanenilor in veacurile de vitregie istorica. Multe din palariile vechi ale Junilor Tineri poarta tricolorul in captuseala palariei. Actualul steag al Junilor Tineri a fost confectionat in anul 1977, odata cu implinirea centenarului Independentei, fiind confectionat din matase de culoare rosie si albastra, pe o parte avand cladirea liceului Andrei Saguna, iar pe partea opusa un june tanar pe cal. Suportul este din material lemnos, iar in varf are o sulita. Pentru a putea fi purtat pe cale, s-a confectionat o curea din piele tubulara, sa sustina steagul si echilibrul junelui.
2. Junii Batrani
Bineinteles ca si in onomastica grupului exista o nepotrivire, tanar (june) — batran. Istoriceste explicatia o gasim in necesitatea ingrosarii randurilor celor ce luptau pentru apararea tinutului. Organizatia Junilor Batrani are ca membri, barbati casatoriti din zona „Pe Tocile”.
Vestimentar, Junii Batrani poarta costum identic cu cel al Junilor Tineri, dar fara panglici la palarie, fiind si aceasta o dovada a originii comune a celor doua grupuri. In ultimul timp, exceptand sergile, membrii companiei poarta tricolorul ca panglica in banduliera. Pe piept poarta lenta tricolor.
In vechime batranii, de fapt oamenii casatoriti insoteau alaiul asezandu-se in urma grupurilor de juni, iar ca grup sub numele de Juni Batrani s-au construit doar dupa 1877.
Ei organizeaza parastasul Junilor, dupa traditie, in ziua de Florii la Biserica Sfanta Treime — Pe Tocile. Jocurile stramosesti au loc la Crucea din Variste, ridicata in 1816 de protopopul Voina Pitis. Locul este cunoscut si sub numele de „Pajistea Mare”, si aici sunt invitati si Junii Tineri, care scot fetele la joc. Organizeaza si participa de asemenea la maialuri, prilej cu care confectioneaza cocardele cu tricolor si le impart la cei prezenti in schimbul unei danii. Unul din maialurile traditionale este cel din „Poarta Mica”, organizat de obicei in luna septembrie (in ultimii ani s-a renuntat la aceasta).
Din bunurile pastrate azi in cadrul societatii Junilor Batrani (autorizati in 1991), dupa informatiile date de presedintele grupului Nicolae Vacaru, detin urmatoarele: steagul societatii, confectionat in 1977 in contextul sarbatorii centenarului Independentei, care poarta vechiul suport de lemn tinte, care mentioneaza numele tuturor membrilor; buzdugane, lente, ruji, bitcane, o colectie de documente; vechile tablouri ale Junilor Batrani. Sediul societatii este la Biserica Sfanta Treime — Pe Tocile. Se gasesc in litigiu cu cei ce au acaparat, dupa „nationalizare”, „Cabana Junilor” din Poiana si au transformat-o in restaurant.
3. Junii Curcani
Compania s-a format in anul 1879 din randul barbatilor casatoriti care locuiau „Pe Coasta”. Numele de „Curcani” corespunde companiei omonimice acoperita de glorie in razboiul pentru Independenta de la 1877 a Romaniei, in conditiile in care romanii din Ardeal nu puteau participa la acest mare razboi, ori preluarea acestor costume la numai doi ani dupa marele eveniment, este evident un raspuns la participarea sufletista a romanilor din Scheii Brasovului, costumul devenind un simbol. El este asemanator cu cel al Junilor Tineri, cu singura deosebire ca, in loc de palarii, poarta niste caciuli negre „cu toc”, impodobite cu pene de curcan si sustinute sub barbie cu o curea fina. Aceste caciuli amintesc de cea a lui Mihai Viteazul, ca si la Junii Albiori, motiv pentru care pe steagul companiei apare chipul eroului unitatii nationale, precum si tricolorul romanesc.
Actualul steag a fost confectionat in 1977, prilejuit de centenarul Independentei, purtand pe o parte chipul marelui voievod Mihai Viteazul si pe alta un june curcan, iar pe suportul de steag, numele membrilor incrustat in placute metalice.
Ei organizeaza jocuri stramosesti in fiecare an, in ziua de „Sanchetru” (Sfintii Petru si Pavel — 29 iunie) la Crucea Musicoiului, o impresionanta troita datand din anul 1671, fiind ridicata de protopopul Baila si refacuta de Nicolae Stinghe la 1902. In vechime organizau maialuri impreuna cu Junii Dorobanti pe Tampa. Cea de-a doua troita protejata de Junii Curcani este cea din Grui, cunoscuta si sub numele de Crucea de la Stim, ridicata in anul 1781 de cei sapte frati Voina. Tot ei protejeaza troita lui Gheorghe Tanasie, ridicata pe aceeasi strada in anul 1867 pe locul altei troite (a lui Gheorghe Anania, 1761).
Parastasele Junilor Curcani au loc la Biserica Sfantul Nicolae din Scheii Brasovului.
4. Junii Dorobanti
Junii Dorobanti au functionat impreuna cu Junii Curcani din 1879, se desprind de acestia incepand cu anul 1924, devenind grup distinct.
Primul steag a fost confectionat in anul 1926. Pastreaza pe actualul steag al companiei lor (alcatuit in 1977, prilejuit de centenarul Independentei), imaginea unui erou de la 1877, descris de Vasile Alecsandri in poezia „Dorobantul”. Vechiul steag a disparut in conditiile tulburi ale anului 1948, cand prin decret guvernamental au fost desfiintate toate grupurile de juni.
Din 1938 au dobandit personalitate juridica.
Costumul este asemanator Junilor Curcani, cu singura deosebire ca poarta caciula sura, model Mihai Viteazul, pe care apare stema Țarii Romanesti. In randurile Dorobantilor sunt recrutati juni casatoriti de pe strazile apartinatoare zonei Curcanilor si de Pe Coasta.
Ei fac maialurile la „Crucea Dreptatii” de la „Fantanita Popii”, ridicata in 1919 de Ioan Peligrad si sotia sa Elena, nascuta Pulpas. In 1974, prilejuit de semicentenarul infiintarii isi alcatuiesc un tablou festiv, aflat astazi in Muzeul Junilor din Scheii Brasovului.
Complementar grupului Junilor Dorobanti, functiona in Schei din 1928 „Societatea Pajistenilor — Crucea Dreptatii” al carui statut a fost publicat in tipografia brasoveana a lui Ioann Göth, care avea ca scop „cultivarea spiritului de societate in tinerime, nobilimea moravurilor si dezvoltarea inteligentei, indemnul la munca si economie”.
La ora actuala Junii Dorobanti au 65 de membri, dintre care 17 junite, inscrise in grup. Din 1993 functioneaza cu personalitate juridica „Societatea Junilor Dorobanti”.
5. Junii Brasovecheni
In ciuda faptului ca se stia ca acest grup s-a constituit in anul 1922, obtinand statut juridic in 1929, din randul romanilor scheieni stabiliti in Brasovul Vechi, ca semn al trairii istorice comune cu romanii din Scheii Brasovului, se pastreaza un statut de existenta a junilor din Brasovul Vechi de la anul 1851 similar cu al celor din Scheii Brasovului
Ei sunt o imitatie a Junilor Batrani, atat in protocolul organizarii, cat si in port, cu deosebirea ca in loc de palarii, poarta caciula simpla turcana cu „tugui”.
Maialurile le organizeaza la „Foisorul” din Brasovul Vechi (strada Closca), intr-un spatiu dominat de o frumoasa troita ridicata in 1910 de Ioan si Maria Voicu. Sub ingrijirea lor se gaseau si alte troite. Troita de pe strada Sitei, ridicata in anul 1867 de Elena Radovici; Troita de la Palos, ridicata de Ioan Grecu Manole, Gheorghe Achim cu sotia, Ana si Gheorghe Persinaru la 1850. Tot lor li se atribuie Troita din Racadau, ridicata in 1866 de Petru si Ana Olaru.
In perioada interbelica, la initiativa Parohiei Ortodoxe Brasovul Vechi Junii Brasovecheni „pun umarul” atat fizic cat si financiar la constructia “Casei Culturale Brasovul Vechi”, cladire aflata azi pe strada Bisericii Romane, fiind actuala Opera Brasov.
Recent in curtea Bisericii Sfanta Adormire din Brasovul Vechi s-a ridicat o troita pastrand urmatoarea inscriptie: „Glorie eterna Junilor si credinciosilor brasoveni, care s-au jertfit pe altarul neamului si bisericii stramosesti. Brasov, 15 august 1995”
Steagul lor de astazi pastreaza chipul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza si un june brasovechean calare, reconstituit in anul 2007 dupa modelul celui din 1977 facut cu prilejul centenarului Independentei de Stat a Romaniei.
Din 1929 functioneaza „Societatea Junilor Brasovecheni”, avandu-l astazi ca presedinte pe Mihai Ioan Moraru.
De curand s-a inaugurat un frumos Muzeu al Junilor Brasovecheni in incinta Bisericii Sfanta Adormire din Brasovul Vechi, muzeu in care sunt expuse documente, obiecte vestimentare, steagul din 1977 si cel din 2007 albume foto si tablouri ale Junilor Brasovecheni facute de-a lungul timpului, arhiva video si istoricul Societatii Junilor Brasovecheni din 1851 pana in prezent.
6. Junii Rosiori
Ei constituie o a doua companie, care prin costum si onomastica aminteste de Razboiul pentru Independenta de la 1877. Fondata in 1908 prin desprinderea din randul Junilor Albiori, compania Junilor Rosiori incorporeaza barbati casatoriti de pe „Cracova”. In procesiunea festiva la Pietrele lui Solomon, Junii Rosiori poarta costumul cel mai pitoresc: camasa le este bogat brodata cu motive populare si sute si chiar mii de paiete din argint aurit, incinsa cu „serpar” cusut cu margele si fluturi aurii. „Laibarele” din dimie alba, cusute cu ibrisin negru sunt impodobite cu gaitane, pe care vataful il poarta pe umarul stang, iar ceilalti juni pe umarul drept. Caracteristica lor — de unde si numele — este potcapul de rosior cu „pompon rosu”. Din spusele unor batrani reiese ca actualele pompoane sunt date ca model de Nicolae Iorga, care le procurase de la armata romana cu prilejul popasului Junilor Brasoveni la Bucuresti, in cadrul serbarilor din anul 1906.
Actualul steag este confectionat din matase la 1977, cu prilejul centenarului Independentei, purtand pe una din fete chipul voievodului Alexandru Ioan Cuza, iar pe cealalta fata, un June Rosior. Suportul steagului are placate in metal numele membrilor grupului.
Anual organizeaza maialul la Troita de la Pietris, cunoscuta si sub numele de Crucea lui Furnica, fiind ridicata de Dumitru si Paraschiva Furnica in anul 1930, inlocuind vechea troita a lui Iosif Notar si sotia sa Paraschiva, din anul 1909. Adeseori faceau maialuri in Duminica Mironositelor si la Troita de la Sargu (actuala strada Traian Mosoiu), ridicata de vechea familie Stinghe.
In Muzeul Junilor din Schei se pastreaza cel mai vechi costum de rosior, daruit de cunoscutul organizator si conducator al Junilor Rosiori, Gheorghe Gal. Tot de la el se pastreaza vechiul tablou al junilor, precum si multe obiecte etnografice, legate de acest obicei.
7. Junii Albiori
Numiti din vechime „ai albi”, deoarece costumul lor era alcatuit din vesminte albe, Junii Albiori (Junii Nationali Albi) s-au construit in anul 1860 in contextul infiintarii Asociatiunii Transilvanene pentru Cultura si Literatura Poporului Roman (ASTRA), in marea lor majoritate facand parte breslele macelarilor si negustorilor din Scheii Brasovului. Costumul lor difera de cel al Junilor Tineri si Batrani prin camasile de panza alba, scoase in afara, lungi pana la genunchi si largi, in 12 clini, impodobite cu fluturi aurii si broderii in motive romanesti. Sunt incaltati cu cizme, iar pe cap poarta o caciula de blana alba. Initial purtau caciula neagra, dar pentru a se distinge de celelalte grupuri si-au confectionat caciuli albe cu „toc”, ca la Junii Curcani, sustinuta sub barbie cu o curea, modelul ei amintind de caciula lui Mihai Viteazul, care in conditiile celor trei popasuri brasovene a avut bune legaturi cu romanii din Scheii Brasovului. (Ofera Bisericii Sfantul Nicolae un „valtrap” — covoras, aflat astazi in proprietatea Bisericii Negre; este pictat de Nicolae Cretanul in tinda Bisericii din Scheii Brasovului, pictura refacuta de Costin Petrescu la 1946; lasa drept danie pentru Biserica, mosia Micsunesti-Ilfov; solicita ajutor junilor din Scheii Brasovului pentru a forta portile cetatii, dupa ce acestea au fost inchise abuziv de judele brasovean, dupa intoarcerea lui Mihai Viteazul din Moldova.) Nu intamplator toate grupurile de juni poarta pe steagurile lor chipul marelui voievod.
La brau, Junii Nationali Albi au un chimir lat cusut cu motive nationale si numai vataful poarta o laibarica alba cu gaitane negre si pe margini cu cusaturi, tesute cu „troaca” (un razboi de tesut arhaic, cu ciocanele, care a dat scheienilor porecla de „trocari”). Astazi, contrar vechiului obicei, Junii Albiori, in cadrul incolonarii spre Pietrele lui Solomon si inapoi, nu mai ocupa locul al treilea, ci ultimul, permitand Rosiorilor, Curcanilor, Dorobantilor si chiar Brasovechenilor sa defileze in fata lor, Abiorii incheind plutonul.
Actualul steag este confectionat in 1977, cu ocazia centenarului Razboiului pentru Independenta, purtand pe o parte portretul marelui poet al desteptarii noastre Andrei Muresianu, iar pe cealalta parte un June Albior. Suportul steagului, confectionat din lemn, poarta placute metalice (tinte) cu numele si prenumele tuturor membrilor grupului.
Ei protejeaza troita cunoscuta sub numele „La ale doua Cruci”, dintre care doar una se pastreaza in zona „Pe dupa Gradini”, ridicata la 1896 de Vasile Munteanu si sotia sa Paraschiva, nascuta Pitis.
- Zilele Brasovului – anual (corelate cu sarbatoarea Junilor)
- Festivalul de Jazz si Blues – anual
- Festivalul muzicii de camera – anual
- Festivalul teatrului contemporan – anual
- Concertele de orga la Biserica Neagra – saptamanal
- Festivalul Berii (Berarul mare)- anual
- Festivalul Aurora (Berarul mic) – anual
- Festivalul Recoltei – anual
- Targul mestesugarilor din toata tara – anual (de obicei corelate cu Zilele Brasovului).
Municipiul Brasov detine un numar de 121 de puncte de invatamant preuniversitar, o universitate de stat cu 16 facultati si 4 colegii, o academie a fortelor aeriene, precum si 6 universitati private si un numar de scoli postliceale. De asemenea, in Brasov se organizeaza periodic cursuri de limbi straine si de (re)calificare de catre diferite firme sau de catre Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca.
