Din secolul XIV si pana in secolul XIX, structura administratiei brasovene a ramas aproape neschimbata, de-a lungul timpului fiind adaugate doar institutii sau mai multi membri in acestea, corespunzator dezvoltarii populatiei. Principala organizatie, care administra nu numai cetatea Brasovului, dar si cartierele din afara ei, comunele dependente direct de oras (Bod, Ghimbav, Harman, Sanpetru) si cele treisprezece localitati cu populatie saseasca din Tara Barsei care formau Districtul Brasov, este Magistratul (Sfatul orasului).
Prima lista completa a Magistratului dateaza din 1397. Acesta era alcatuit din:
- Judele orasului, sau Judele primar („judex civitatis”), mentionat prima data la 1358, si mai apoi la 1360. El corespundea, in structura administrativa actuala, primarului. Reprezenta capul orasului, si investea in functie Villicul, ales mai intai de catre Centumviri. printre cei mai cunoscuti juzi ai orasului se numara Johann Benkner si Michael Weiss.
- Villicul, ales de cei 100 de barbati ai orasului. A fost mentionat prima data in 1353. Se presupune ca, inainte de infiintarea Comunitatii centumvirale, era ales de catre senatori, sau chiar numai de catre jude. Villicul se ocupa de conducerea economiei orasenesti. Prin statutul orasenesc din 1557, s-a creat functia de Jude al targului („Mark-Richter”), numit si subordonat Villicului. Activitatea acestuia a fost reglementata in 1673, printr-un nou statut privitor la activitatea comerciala. In 1713, Judele targului Simon Christophori a intocmit primul registru al functiei sale, in care a inregistrat toate actele normative privitoare la atributiile sale de serviciu. Dupa ce instructiunile de serviciu ale Judelui de targ au fost modificate ultima data la sfarsitul secolului al XVIII-lea, prin „Statutul orasenesc” din 1878, atributiile de supraveghere a comertului au fost preluate de catre Comisariatul de targ, aflat in subordinea Capitanului orasului.
- Senatorii sau Juratii („cives juratii”), initial patru, mai apoi 16 (probabil corespunzator celor patru cartiere ale cetatii: Portica, Corpus Christi, Catharina si Petri). Au fost mentionati prima data in 1342 (4), mai apoi la 1353, urmand ca din 1397 sa fie mentionati 16 oameni. Senatorii erau numiti de catre judele primar si villic, mai apoi urmand sa fie confirmati de catre Comunitatea centumvirala.
Din 1491 este mentionata o comunitate, pe langa Magistratul orasului, numita in 1495 Comunitate centumvirala. Aceasta era alcaturita din 100 de barbati ai orasului, cate 25 din fiecare cvartal (cartier al cetatii). Centumvirii erau alesi de catre Magistrat si aveau, printre altele, atributiunea de a numi, dintre Senatori, pe noul Jude al orasului si pe Villic.
Ordinea in oras era mentinuta de catre Capitanul orasului (directorul Politiei), iar Armata era alcatuita din breslasi, care aveau spre aparare cate un punct al fortificatiilor brasovene. Fiecare poarta a cetatii avea, la randul ei, un capitan insarcinat cu paza, care dispunea de cativa oameni in subordine (spre exemplu opt oameni la Poarta Vamii).
In 1420 este mentionata si Adunarea Districtului Brasov, care se compunea din membrii ai celor 13 comune sasesti apartinatoare de acesta si ai celor patru comune dependente de Brasov.
Alegerile pentru conducerea orasului se desfasurau astfel: Magistratul numea noii Centumviri, care la randul lor isi alegeau, dintre senatori, Judele primar si Villicul. Apoi, Judele si Villicul isi alegeau Senatorii, care trebuiau confirmati ulterior de catre Comunitatea centumvirala.
Din 1918 au fost aleși primari aflați sub administrație romaneasca. primul a fost Dr. Carol Schnell, primar delegat pana in 1926, cand s-a inceput practica administrației locale in limba romana. Pe durata celui de-Al Doilea Razboi Mondial, Brașovul a avut o administrație militara numita de autoritațile de la București. Dupa 1945 s-a revenit la vechea forma a conducerii orașului, cu rezerva schimbarii titulaturii in timpul conducerii comuniste. Dupa 1990, in fruntea Brașovului s-au aflat primari delegați (Cornel Salajan in 1990, Marius Costin 1990 – 1991, Vasile Chiosa 1991, Ion Gonțea 1991 – februarie 1992). Din 1992 pana in 1996 primar ales a fost Adrian Moruzi, iar din 1996 pana in 2004 liberalul Ioan Ghișe. Actualul primar, George Scripcaru, desemnat in urma alegerilor locale din 2004 și reales in 2008, este membru al Partidului Democrat Liberal, fiind totodata și vicepreședinte al acestuia. Consiliul Local este compus din 27 de consilieri.
Brasovul are 14 cartiere, dupa cum urmeaza:
Noua – Darste
Astra (Steagu Roșu)
Valea Cetatii
Florilor – Craiter (Kreiter)
Centrul Nou – Centrul Civic
Tractorul
Bartolomeu Nord
Bartolomeu
Centrul Vechi
Prund – Schei
Triaj
Uzina 2
Stupini
Poiana Brașov – avand un caracter total special de al restului orasului datorita principalelor functiuni: turism montan de nivel international.
PREFECTURA BRASOV
CONSILIUL JUDEȚEAN BRASOV
AGENTIA DE PLATI SI INTERVENTIE PENTRU AGRICULTURA BRASOV
DIRECTIA PENTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA
DIRECTIA SILVICA BRASOV
INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC SI VANATOARE BRASOV
INSPECTORATUL TERITORIAL PENTRU CALITATEA SEMINTELOR SI A MATERIALULUI SADITOR
OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE SI AGROCHIMICE BRASOV
OFICIUL JUDETEAN DE CONSULTANTA AGRICOLA BRASOV
OFICIUL JUDETEAN DE PLATI PENTRU DEZVOLTARE RURALA SI PESCUIT BRASOV
OFICIUL PENTRU AMELIORARE SI REPRODUCTIE IN ZOOTEHNIE BRASOV
DIRECTIA REGIONALA DE POSTA BRASOV
OFICIUL JUDETEAN DE POSTA BRASOV
DIRECTIA JUDETEANA BRASOV PENTRU CULTURA, CULTE SI PATRIMONIUL CULTURAL NATIONAL
A.R.C.E. – FILIALA TERITORIALA BRASOV
DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE BRASOV
DIRECTIA JUDETEANA PENTRU ACCIZE SI OPERATIUNI VAMALE BRASOV
DIRECTIA REGIONALA PENTRU ACCIZE SI OPERATIUNI VAMALE BRASOV
GARDA FINANCIARA – SECTIA BRASOV
COMISARIATUL JUDETEAN PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR BRASOV
OFICIUL TERITORIAL PENTRU INTREPRINDERI MICI SI MIJLOCII SI COOPERATIE BRASOV
AGENTIA JUDETEANA DE PROTECTIE A MEDIULUI BRASOV
AUTORITATEA NATIONALA APELE ROMANE, DIRECTIA APEOR OLT, S.G.A. BRASOV
COMISARIATUL JUDETEAN AL GARZII NATIONALE DE MEDIU BRASOV
AGENTIA JUDETEANA PENTRU PRESTATII SOCIALE BRASOV
AGENTIA JUDETEANA PENTRU OCUPAREA FORTEI DE MUNCA BRASOV
CASA JUDETEANA DE PENSII BRASOV
DIRECTIA DE MUNCA SI PROTECTIE SOCIALA BRASOV
INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA AL JUDETULUI BRASOV
DIRECTIA DE SANATATE PUBLICA A JUDETULUI BRASOV
CASA DE CULTURA A STUDENTILOR BRASOV
CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL BRASOV
COMPLEXUL SPORTIV NATIONAL “POIANA BRASOV”
DIRECTIA JUDETEANA PENTRU TINERET BRASOV
DIRECTIA PENTRU SPORT A JUDETULUI BRASOV
A.N.R.M. – COMPARTIMENTUL INSPECTIE TERITORIALA BRASOV
DIRECTIA JUDETEANA DE STATISTICA BRASOV
DIRECTIA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR BRASOV
INSPECTORATUL TERITORIAL IN CONSTRUCTII CENTRU BRASOV
INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN BRASOV
CASA CORPULUI DIDACTIC BRASOV
Regiunea de dezvoltare Centru
Centru este o regiune de dezvoltare a Romaniei. Aceasta este alcatuita din urmatoarele judete: Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu. Centrul administrativ al acestei regiuni este Municipiul Alba Iulia, orasul cu cea mai mare insemnatate administratativ-istorica din regiune, vechea capitala a Principatului Autonom al Transilvaniei, capitala primei uniuni a tarilor romane sub sceptrul gloriosului voievod Mihai Viteazul si „capitala de suflet a tuturor romanilor”.
Centru are o populatie totala de 2 523 021. Densitatea este de 73,99/km², inferioara mediei nationale de 91,3/km². Regiunea este una dintre cele mai variate din punct de vedere etnic din Romania, populatia fiind formata de romani (65,4%), maghiari (29,9%) si rromi (4%). Cea mai mare parte a populatiei maghiare se afla concentrata in judetele Harghita si Covasna, unde aceasta etnie este majoritara (vezi: Marculet I., Marculet Catalina, Etnii si confesiuni religioase in Regiunea de Dezvoltare Centru a Romaniei. Observatii geodemografice, Comunicari stiintifice, Vol. VI., Medias, 2007).
La Alba Iulia isi au sediile Arhiepiscopia Romano-Catolica de Alba Iulia si Arhiepiscopia Ortodoxa de Alba Iulia, cu jurisdictie canonica asupra credinciosilor din judetele Alba si Mures. Arhiepiscopia Romano-Catolica de Alba Iulia grupeaza cel mai mare numar de credinciosi romano-catolici din Romania, anume 440.000 de credinciosi conform Annuario Pontificio pe anul 2008, fata de ca. 91.500 de credinciosi in Arhiepiscopia Romano-Catolica de Bucuresti.
Arhiepiscopia Romana Unita de Fagaras si Alba Iulia, cea mai mare eparhie a Bisericii Romane Unite cu Roma, atat ca suprafata geografica cat si ca numar de credinciosi. Sfantul Scaun a ridicat Biserica Romana Unita de la statutul de Biserica mitropolitana sui iuris, la acela de Biserica Arhiepiscopala Majora, cu sediul la Blaj.
Zona metropolitana Brasov
Zona metropolitana Brasov este o zona metropolitana din judetul Brasov, Romania, ce cuprinde municipiul Brasov si 13 comunitati invecinate acestuia, constituita in scopul crearii de noi oportunitati de afaceri, al constructiei si amenajarii de locuinte si locuri de recreere, al atragerii de investitii mai consistente, si al coordonarii mai bune a proiectelor de mediu si infrastructura. In prezent zona are o populatie de 402.041 de locuitori. Suprafata actuala a zonei metropolitane este in jur de 1300 kilometri patrati.
Urmatorii pasi ar fi: transport comun unificat; infrastructura (drumuri, apa, gaz, canal, etc.) unificata; administratie locala unificata, pentru a se putea dezvolta proiecte imobiliare rezidentiale si industriale care sa cuprinda teritorii comune mai multor actuale localitati.
Cele 14 comunitati:
Municipiile Brasov, Codlea, Sacele
Orasele: Ghimbav, Predeal si Rasnov
Comunele: Cristian, Sanpetru, Halchiu, Tarlungeni, Prejmer, Harman, Bod si Vulcan
Brasovul, singurul pol national de crestere din Regiunea Centru, este in acelasi timp si un motor al dezvoltarii. In planul dezvoltarii intra-regionale Brasovul se distanteaza de celelalte orase. Atractivitatea sa se datoreaza pozitiei geografice, infrastructurii de transport si retelei de utilitati dezvoltate, reliefului diversificat si atractiv, fortei de munca calificate. Nivelul calitatii vietii populatiei din municipiului Brasov este superior celui existent in alte orase. Datorita existentei unei universitati de stat si a cinci universitati private, Brasovul se dovedeste a fi un centru regional universitar important (cu aprox. 40.000 studenti).
Reteaua urbana in regiune este foarte bine conturata, cu structuri urbane mature si bine dezvoltate. Cele mai mari orase, cu peste 100 mii locuitori, sunt variat dezvoltate si corespund unor puncte de interes comercial si productiv, pe vechi trasee de schimb economic. Aceasta explica faptul ca Brasovul are cel mai mare grad de urbanizare din regiunea Centru (74,7%). In interiorul regiunii, Municipiul Brasov cel mai competitiv in termenii PIB/ locuitor si ai productivitatii muncii.
Orase infratite
Tampere, Finlanda, din 1989
Tours, Franta, din 1990
Musashino, Japonia, din 1991
Győr, Ungaria, din 1993
Rishon LeZion, Israel, din 1996
Netanya, Israel, din 1999
Holstebro, Danemarca, din 2005
Minsk, Belarus, din 2005
Trikala, Grecia, din 2005
Leeds, Marea Britanie 2007
Orase partenere
Liverpool, Anglia, din 1991
Gent, Belgia, din 1993
Kastoria, Grecia, din 1999
Kemer, Turcia, din 1999
Poznań, Polonia, din 2003
Twardogóra, Polonia
Cleveland, SUA
Consulate
Iordania Consulatul onorific al Regatului Hasemit al Iordaniei
Franta Consulatul onorific al Frantei.
Altele Asociatii sau Retele europene in care municipiul Brasov este membru:
Les Rencontres – asociatie culturala
AVEC – Alianta Oraselor Europene de Cultura
Energie-Cites
Personalitati
- Alexandru Andries (n. 13 octombrie 1954), compozitor, interpret de muzica si grafician
- Andrei Muresanu (n. 16 noiembrie 1816 – d. 12 octombrie 1863), poet, profesor
- Christian W. Schenk (n. 11 noiembrie 1951), Poet, eseist
- Diaconul Coresi (d. 1583, Brasov), mester tipograf, traducator
- Dimitrie Eustatievici (n. (1730 – d. 1796), dascal si autor de manuale si gramatici.
- Doina Cornea (n. 30 mai 1929, Brasov), poeta si disidenta anticomunista
- Ioan Mesota (n. 1837 – d. 1878), profesor, membru corespondent al Academiei Romane
- Dumitru Prunariu (n. 27 septembrie 1952), cosmonaut
- Familia Muresenilor, gazetari si scriitori
- George Baritiu (n. 1812, Jucu de Jos, judetul Cluj – d. 2 mai 1893, Sibiu), istoric si publicist
- Georg Scherg (1917-2002), scriitor
- George Dima (Gheorghe Dima) (n. 10 octombrie 1847 – d. 4 iunie 1925), muzician si compozitor
- Gyula Halász (Brassai), (n. 9 septembrie 1899 – d. 7 iulie 1984), fotograf
- Hans Mattis-Teutsch (1884-1960), pictor
- Günther Bosch (n. 1937), jucator de tenis de camp
- Ion Tiriac (n. 9 mai 1939), sportiv si om de afaceri
- Johannes Honterus (n. 1498 – d. 23 ianuarie 1549), teolog reformator sas
- József Koszta (n. 1861 – d. 1949), pictor
- Lucian Blaga (n. 9 mai 1895 – d. 6 mai 1961), elev la Gimnaziul romanesc
- Matthias Lassel (n. 16 noiembrie 1760 – d. 23 iunie 1834), oftalmolog de faima europeana
- Nicolae Teclu (n. 18 octombrie 1839, Brasov – d. 13 iulie 1916, Viena), chimist, inventator
- Nicolae Purcarea (n. 13 decembrie 1923, Brasov) cetatean de onoare al Brasovului, fost luptator anticomunist (Aiud, Pitesti, Canal, luptǎtor in munti la Topoloveni)
- Peter Maffay (Makkay; 30 august 1949), muzician
- Sextil Puscariu (n. 4 ianuarie 1877 – d. 5 mai 1948), academician, scriitor si filolog
- Stefan Octavian Iosif (n. 11 septembrie 1875, Brasov – d. 22 iunie 1913, Bucuresti), poet si traducator roman
- Valentin Bakfark (n. 1507 sau 1527 – d. 15 august 1576), compozitor renascentist
- Marius Lacatus (n. 4 aprilie 1964), fotbalist, castigator in 1986 al Cupei Campionilor Europeni cu Steaua Bucuresti
- Dieter Nisipeanu (n. 1 august 1976), sahist
- Adolf Meschendörfer (n. 8 mai 1877 – d. 4 iulie 1962), scriitor
- Harald Meschendörfer (n. 14 iunie 1909 – d. 23 septembrie 1984), pictor si grafician
- Hermann Fabini (n. 8 octombrie 1938), arhitect, istoric de arta si politician
- Doris Schmidts (n. 10 octombrie 1988), Miss Germany 2009
- Radu Priscu (n. 22 ianuarie1921 d.24 februarie1987), pedagog si inginer constructor de baraje (Barajul Vidraru))
- Alexandru Surdu (n. 24 februarie 1938), filosof, membru titular al Academiei Roman
- Gernot Nussbächer (n. 22 august 1939) istoric, arhivar, scriitor de limba germana
Cetateni de onoare
Incepand cu 1992, Primaria municipiului Brasov a acordat titlul de cetatean de onoare al municipiului, uneori post-mortem, acelor brasoveni care s-au distins in mod deosebit in diverse domenii, ori persoanelor care si-au adus contributia la dezvoltarea orasului si promovarea sa.
- Nicolae Titulescu (din 1992)
- Veteranii de razboi decorati cu Medalia de „Cavaleri ai Ordinului Mihai Viteazul” (din 1993)
- Ilie Ilascu (din 1994)
- Bondoc Ionescu si Erich Bergel (din 1996)
- Norbert Detaeye (din 1996)
- Christiane Baillaud (din 1996)
- Liviu Cornel Babes (din 1996)
- Eroii martiri cazuti in Revolutia din decembrie 1989 (din 1996)
- Hans Bergel (din 1996)
- Iosif Tismanar (din 1997)
- Prof.Dr.Ec.Ing. Emil G. Negulescu (din 1997)
- Ion Tiriac (din 1997)
- Participantii la revolta din 15 noiembrie 1987 (din 1997)
- Stefan Baciu (din 1998)
- Lucia Portmann (din 1998)
- Cei 231 de membri ai Filialei Judetului Brasov a Asociatiei Fostilor Detinuti Politici (din 1999)
- Ion Corneliu Vasiliu (din 1999)
- Wanyorek Constantin (din 1999)
- Erika Kern si Robert Kern (din 1999)
- Norbert Petri (din 1999)
- Dinu Niculescu (din 1999)
- Dumitru Dorin Prunariu (din 1999)
- Mariana Nicolesco (din 1999)
- Dieter Nisipeanu (din 1999)
- Mihai Claudiu Covaliu (din 2000)
- Fosti detinuti politici, membri ai Filialei Judetene a Asociatiei Fostilor Detinuti Politici din Romania (din 2000)
- Constantin Ticu Dumitrescu (din 2000)
- Membrii Asociatiei 15 Noiembrie Brasov (din 2002)
- Mihai Ivancescu (din 2002)
- Tanase Tanase (din 2002)
- Prof. Bularca Valeriu si Ferariu Gheorghe (din 2002)
- Virginia Itta Marcu (din 2003)
- Daisuke Soga (din 2003)
- Dr. Laurian Taus (din 2003)
- Gamulea Florea (din 2003)
- Camelia Csiki (din 2004)
- Graham Perolls (din 2004)
- Uhrich Petric Ernest (din 2004)
- Monseniorul Profesor Doctor Martin Luley (din 2004)
- Prof. Dr. Binder Pal (din 2005)
- Prof. Reiff István (din 2005)
- Dr. Cristian Mihailescu (din 2005)
- Gotca Andrei Constantin (din 2006)
- Cristian Mandeal (din 2006)
- Horia Andreescu (din 2006)
- Dr. Radu Popeea (din 2006)
- Hittjo H. Kruyswijk (din 2006)
- Dr. Alexandru Ciurea (din 2006)
- Radu Priscu (din 2010)
- Alexandru Surdu (din 2010)
