Cultura muzicala a Brasovului secolului XIX se baza pe o traditie puternica in care domina spiritul cultural german.
La inceputul secolului al XIX-lea ia fiinta Societatea muzicala vocal-instrumentala condusa de Samuel Abraham, atestata in jurul anului 1820. Acelasi Samuel Abraham, construia si prima sala de spectacole la Brasov, “Reduta”, in 1794, destinata atat balurilor cat si spectacolelor de teatru si muzica.
Primele formatii profesioniste de muzica au fost fanfarele diferitelor regimente, iar primaria a finantat o orchestra oraseneasca al carei prim statut data din anul 1814. La inceput, aceasta formatie era compusa din 6 instrumentisti, in 1869 numara 24, iar din 1914 pana in 1935 ajunsese la 28 de membri.
Capela orasului a construit baza intregii vieti muzicale brasovene pana in anul 1935, cand a fost desfiintata. Majoritatea instrumentistilor acestor formatii profesioniste proveneau din Boemia, Austria sau Germania. Pe langa o scoala muzicala si interpretativa deosebit de dezvoltata, ei aduceau in Brasov si suflul marilor centre muzicale Viena si Lipsca.
In acelasi timp, in mediile burgheze si intelectuale, educatia muzicala instrumentala ia amploare si functia sociala a muzicii creeaza nevoia de asociere. Astfel apar in a doua jumatate a secolului XIX, diferite asociatii muzicale, care la indemnul lui Anton Brandner s-au unit in Reuniunea muzicala. Numarul instrumentistilor amatori activi in cadrul acestei reuniuni a ajuns in anul 1872 la 57 de persoane, iar in 1873 la 105 persoane, si in acelasi an aceasta Reuniune se constituie in Societatea Diletantilor Brasoveni.
Aceasta societate formata din membrii activi si cotizanti, era condusa de un presedinte, un director muzical- persoane de vaza ale urbei, in frunte cu primarul Franz von Brennerberg.
Iubitorii de muzica, cum comercianti, medici, juristi, administratori, profesori, multi dintre ei, admirabili instrumentisti, au sprijinit moral si material nasterea Asociatiei filarmonice brasovene.
